12/2025 – MIHAI VIRGOLICI
După 33 de ani, bărbații devin mai “cuminți”, iată un subiect fascinant de care nu s-au ocupat foarte mulți. Desigur, despre vârsta aceasta de 33 ani se spune că este “vârsta lui Iisus”: El ar fi trăit acest număr de ani, conform unei informații dedusă direct din Evanghelii. Eu nu fac, însă, nicio paralelă sau vreo analogie cu vârsta lui Iisus când vorbesc despre acest comportament social: ar fi oarecum o concluzie forțată, motivată jurnalistic si nu profesional. Știm ceva, însă, din înțelepciunea bătrânilor: ei spun că după 30 de ani, bărbații încep să se gândească mai profund la familie, devin adică mai “domestici” și își doresc mai intens să se ,,așeze” la casa lor, cum se spunea în popor. Din practica de psiholog într-un penitenciar din orașul Galați, un spațiu concentraționar considerat ca fiind unul “strict” la nivel național, eu îmi pot lua libertatea de a considera că după vârsta de 33 de ani, sau mai bine spus între 30 și 35 de ani, bărbații se mai “liniștesc”, se mai “potolesc”: este de menționat aici că această alegație nu se bazează neapărat pe statistici sau pe firoscoase criterii științifice, ci pe simple și multiple observații ce rezonează azi inclusiv cu modificări relativ recente ale Sistemului judiciar: mai clar, legislația oferă posibilitate unui tânăr infractor să se auto-educe mai mult “în societate” și adesea îmblânzește sancțiunea până la pronunțarea de pedepse cu suspendare. Vârsta de de 33 de ani nu este nici hotar dar nici început, nu înseamnă nici sacru, nici profan: este un debut natural al maturizării umane care, prezumtiv, ar trebui să contribuie în continuitatea sa, la scăderea problemelor infracționale din societate: evident, prin conștiință și nu prin sistemul de pedepse legiferat de Sistem.