04/2026 – MAGDA MUNTEAN
Diplomat, echilibrat, calm, regele Charles s-a adresat Congresului American pentru a marca aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. Un discurs emoționant despre relația de rudenie și identitate dintre Statele Unite și Regatul Unit care este „neprețuită, eternă și de neînlocuit”. A amintit de modul în care s-a realizat unirea celor 13 colonii și de faptul că această uniune diversă a condus la crearea unui stat puternic care a fost pentru întreaga lumea, de-a lungul timpului, un exemplu de democrație. Regele a afirmat că „Părinții fondatori ” cei 56 de semnatari ai Declarației de Independență, toți britanici, au adus cu ei și au transmis mai departe o parte din iluminismul britanic și valorile care-și aveau rădăcinile în dreptul comun și în Magna Carta. Acestea au stat la baza Constituției americane și a celor zece amendamente care se refereau la drepturile și libertățile civile. În discursul său regele face referire la „Viața, Libertatea și căutarea Fericirii”, expresie care se regăsește în textul Declarației de Independență:
„Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizându-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire.”
Imagine: Wikipedia
Regele, a vorbit apoi de credința creștină, cea care timp de un mileniu a stat la baza formării societății europene și care și astăzi pentru mulți este o „ancoră” și o călăuză. Credința este cea care conduce la creșterea gradului de toleranță în relațiile interumane. El și-a exprimat pe această cale speranța că cele două națiuni se vor uni în credință pentru „a încuraja compasiunea, a promova pacea, a aprofunda înțelegerea reciprocă și a prețui toți oamenii de toate credințele și de niciuna”.
Referindu-se la relațiile dintre cele două țări, el a amintit de lungul parcurs de colaborare și ajutor reciproc, începând cu discursul regelui George al IV- lea în fața Congresului american din 1939 și până astăzi. De atunci și până acum, nu doar societatea a suferit transformări ci și relațiile dintre cele două țări. Contextul geo-politic de astăzi este mult diferit față de cel din 1991, an în care regina Elisabeta a ținut la rândul său un discurs în fața Congresului în care a subliniat necesitatea colaborării internaționale și a menținerii ordinii mondiale bazate pe alianțe și reguli. De asemenea, regele a amintit toate situațiile în care țara sa a fost alături de poporul american în toate acțiunile sale, subliniind necesitatea consolidării NATO și a acțiunilor comune în apărare propriilor interese și a întregii lumi.
Discursul regelui s-a bazat pe aceleași principii de cooperare, libertate, democrație și unitate în ajutorul acordat Ucrainei ca și discursul lui Mike Johnson ținut în fața Parlamentului britanic, în acest an dar, pe de altă parte cel al regelui, tranșant dar și diplomat este cumva o replică la criticile și amenințările lui Donald Trump. Regele a subliniat subtil că alianțele trebuie susținute prin fapte și că SUA nu trebuie să lase povara securității doar pe umerii Europei. Este deja celebru schimbul de replici între președintele american și monahul britanic: când Trump spune că fără americani englezii ar fi vorbit acum germana, regele răspunde că fără englezi americanii ar fi vorbit acum franceza.
În concluzie, am putea spune că mesajul regelui a fost destul de clar sugerând că relația specială dintre cele două state nu poate fi redusă la un capital simbolic moștenit. Ea trebuie să se bazeze pe sprijin reciproc real, pe decizii comune și asumarea echilibrată a responsabilităților în contextul actual destul de tensionat.