2025 – MAGDA MUNTEAN
Libertatea presei ar trebui să fie unul dintre pilonii fundamentali ai democrației, care garantează că presa funcționează ca un câine de pază al societății („watchdog”), supraveghind puterea politică, economică și socială. Ea se referă la dreptul jurnaliștilor, al instituțiilor media și chiar al cetățenilor de a colecta, produce și difuza informații și opinii fără cenzură, presiune politică, economică sau amenințare. Bineînțeles că această libertate vine la pachet cu obligația de a se respecta adevărul, etica și deontologia.
Imagine: Mido Makasardi
Din păcate, în ultimul timp constatăm o încălcare atât a obligațiilor cât și a drepturilor jurnaliștilor, pe de o parte prin prezentarea unor adevăruri trunchiate sau total lipsite de imparțialitate iar pe de altă parte prin limitarea libertății de expresie de către instituțiile statului sau alte organizații. În multe cazuri se încearcă și chiar se reușește controlul politic și economic al instituțiilor media. În consecință știrile transmise sunt adesea de dezinformare și manipulare. Pe de altă parte, dacă mai sunt jurnaliști care încearcă să-și mențină verticalitatea și obiectivitatea, unii dintre ei se autocenzurează datorită unor presiuni exercitate asupra lor iar alții pot fi persecutați sau chiar omorâți.
De altfel, comform unei statistici realizate de RSF (Reporters Without Borders), de la 1 ianuarie și până acum, 50 de ziariști au fost uciși în diferite părți ale lumii, datorită activității lor jurnalistice.
Un raport al ECPMF realizat în 2022, arată că în statele membre ale UE și în țările candidate, s-au înregistrat 813 încălcări ale libertății mass-media, implicând 1.339 de persoane sau instituții media. Tările cu cel mai mare număr de astfel de încălcări ale libertății de expresie au fost: Turcia, Ucraina, Germania, Italia și Franța.
Nu există o statistică pentru acest an dar cu siguranță numărul incidentelor a crescut dacă ținem cont de legile tot mai restrictive care se elaborează la nivel european.