11/2025 – VASILIU MONICA – ANDREEA
În 24 spre 25 ianuarie 2025 în Țările de Jos (Olanda), în localitatea Assen, a avut loc un jaf, care a marcat România prin prisma valorilor care au făcut obiectul acestei infracțiuni: coiful de la Coțofenești și trei brățări daice de aur.
În decursul unei perioade de mai bine de șase luni în Assen s-a organizat o expoziție internațională în Muzeul Drents inititulată: „Dacia, Imperiul de Argint şi Aur” în cadrul căreia s-a realizat un export temporar cu bunuri culturale deținute de Muzeul Național de Istorie al României, printre care au fost și bunurile culturale furate. După furt bunurile culturale rămase, care au fost expuse în cadrul expoziției au fost readuse și așezate în expoziția permanentă a tezaurului din București la Muzeul Național de Istorie al României.
Expoziția a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine pe 26 ianuarie, prezentând expuse artefacte ce proveneau din colecţiile a 18 muzee româneşti. Aproape 700 de piese, ce fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii, descoperite până acum în România, au făcut obiectul acestei expoziții temporare.
Până în prezent nu s-au recuperat bunurile culturale furate și ancheta penală pare să fie într-un mare impas. În Olanda, autoritățile au arestat trei suspecți și au identificat un complice. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.
După acest eveniment nefast pentru cultura și istoria românilor, autoritățile au început să lucreze la modificarea normelor privind exportul bunurilor culturale mobile, întrucât au constatat că normele din 2003 nu mai corespund noilor realități și nevoii de protecție în cazul realizării unor expoziții itinerante în afara României.
Bunurile culturale, care au făcut obiectul jafului, sunt de o importanță majoră pentru România, făcând parte din bunurile culturale de tezaur, deci de o importanță internațională. Coiful de la Coțofenești este un artefact de paradă din electrum (un aliaj de aur, argint și cupru) și este considerat de experți ca fiind un produs al artei traco-getice ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.
Sursă imagine: Gândul
Coiful a fost descoperit în anii ’20 ai secolului al XX-lea în locul denumit Vârful Fundăturilor din satul Coțofenești din județul Prahova și este considerat ca aparținând unei așezări geto-dace de cultură La Tène de către arheologul Ioan Andrieșescu. Brățările dacice sunt bijuterii din aur, care au fost îngropate în pământ de către daci, probabil înaintea invaziei romane din anul 105 e.n. și aparțin tezaurelor descoperite în perimetrul fostelor Cetăți dacice de la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri cu ajutorul detectoarelor de metal. Cele 13 brățări dacice se regăseau la Muzeul Național de Istorie a României din București până la furtul celor trei în Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos.
Cu cinci zile înainte de jaf un român, care nu a plătit bilet pentru a intra în Muzeul Drents, s-a
strecurat în incinta probabil pentru a pregăti terenul pentru hoți, făcând o investigație preliminară legată de bunurile culturale, ce urmau să dispară câteva zile mai târziu. Aceste informații sunt extrase din dosarul penal consultat de RTL Nieuws. Acest român de 38 de ani avea legături legături cu o bandă specializată în furtul de obiecte de artă la comandă.
Este vorba despre Andrei B., care la investigație a afirmat că nu știa că e la muzeu, credea că e un dealer auto Dacia. Acesta era suspectat că ar coordona o echipă de hoţi de artă. Deși părea o pistă bună, această investigație nu a avut succes și ce este și mai straniu constă în faptul că acest tânăr român nu se află în arest şi nu face parte din grupul celor trei suspecţi principali, care vor fi audiaţi la Assen.
Filmul jafului arată astfel: hoții au aruncat în aer un zid al muzeului într-o vineri noaptea, în
penultima zi a expoziției temporare. Totul s-a petrecut în trei minute. Explozia provocată a permis intrarea prin efracție în clădirea muzeului, unde erau expuse piese din tezaurul dacic al României.
Poliția locală a difuzat primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents, imagini ce au fost
obținute de o cameră de supraveghere, care arată trei persoane care deschid o ușă, apoi are loc explozia. Un fapt foarte suspect este că muzeul nu era păzit de nimeni.
Principalii suspecţi sunt acuzaţi de furtul violent al artefactelor, având în vedere faptul că au utilizat explozibili şi baroase. Poliţia olandeză a făcut eforturi pentru recuperarea comorilor fără însă să existe până în prezent vreun rezultat pozitiv, toate obiectele furate fiind de negăsit.
RTL Nieuws a sugerat anterior o posibilă implicare în furt a bandei de motociclişti Hardliners,
care se pare că a avut un rol în recrutarea hoţilor. Până în prezent în cadrul anchetei s-au revelat situații care au creeat suspiciuni că furtul ar fi fost comandat de un infractor din România.
Ancheta din Olanda sugerează că tezaurul nu a fost topit, ci ascuns, fapt susținut de autoritățile olandeze, care au folosit anchetatori sub acoperire pentru a afla unde este aurul. Polițiști sub acoperire s-au prezentat drept colecționari de artă și au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți, surprins anterior de camerele de supraveghere ale Muzeului Drents. Suspectul ar fi declarat că obiectele există și nu au fost topite, însă nu cunoaște locația exactă. Anchetatorii sub acoperire i-au mai oferit 400.000 de euro în încercarea de a recupera tezaurul, însă suspectul ar fi refuzat, considerând suma prea mică.
Procesul persoanelor suspectate de implicare în furt a început, dar până în prezent aceștia nu au oferit declarații în sala de judecată. Poliția olandeză susține că are probe relevante, printre care urme de ADN, identificate pe haine aruncate în apropierea muzeului, pe care se aflau și cioburi din vitrina spartă în timpul jafului.
În urma acestui furt statul român a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând
despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents. Suma integrală aferentă poliței de asigurare a fost virată de către compania de asigurări în două tranșe către bugetul de stat, iar în eventualitatea recuperării obiectelor, asigurătorul va solicita returnarea despăgubirii, pe care muzeul o va cere, la rândul său, de la buget.
În opinia mea toate circumstanțele cumulate ale nopții de 24 spre 25 ianuarie 2025 ne pot trezi mari suspiciuni legate de modul cum a fost pregătit jaful…poate cu ajutorul venit din interiorul muzeului, ce adăpostea valori imense din patrimonial cultural mobil al României? Ce este deosebit de grav și ar trebui să implice o anchetă penală efectuată inclusiv asupra modului cum s-a respectat regimul bunurilor culturale românești ce erau temporar în cadrul expoziției Muzeului Drents este reprezentată de lipsa pazei și poate și alte condiții ce trebuia să fie respectate cu strictețe, conform legislației românești în domeniu. Iar după modul cum se desfășoară ancheta în Olanda ne duce cu gândul nu la incompetență după mai bine de 9 luni de la eveniment, ci mai degrabă la o conivență bine pusă la punct, care a lovit identitar în români, a șubrezit imaginea României și a afectat imaginea identității străvechi a românilor,
înfățișată de coiful de la Coțofenești și de bărțările dacie de aur.