05/2026 – SJA

@ Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că forțele ruse vor începe „atacuri sistematice continue” împotriva companiilor din industria de apărare ucrainene și a „centrelor decizionale” din Kiev, și a îndemnat cetățenii străini, inclusiv personalul diplomatic și angajații organizațiilor internaționale, să „părăsească Kievul cât mai curând posibil”. Este un anunț  care sugerează că războiul care opune Federația Rusă și Ucraina este departe de aplanare sau de o pace durabilă. Anunțul Moscovei vine la trei zile după ce președintele Vladimir Putin a promis represalii în cazul bombardării de către Kiev a unui cămin studențesc, într-o zonă din auto-proclamată Republica Luhansk. Agențiile de presă au relatat că optsprezece persoane au fost ucise și alte 42 rănite în orașul Starobilsk, în regiunea Luhansk, după un atac cu drone. În timp ce Ucraina a susținut că a lovit o țintă militară, Putin a spus că „nu există instalații militare, instalații ale serviciilor de informații sau servicii conexe în vecinătate (căminului, n.n.)”. El a ordonat armatei ruse să pregătească „propuneri” privind modalitățile de represalii.

@ Memoria eroilor martiri din închisorile comuniste i-a unit pe deputații din Parlamentul României: Agerpres informează că toate grupurile parlamentare și deputații neafiliați au evocat suferințele unei întregi generații de intelectuali, decimată de represiunea sângeroasă a regimului comunist, la puțin timp după abdicarea Regelui Mihai și proclamarea Republicii. Vorbitorii de la tribună instituției au amintit că în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, regimul comunist a arestat cel puțin 10.000 de tineri care apăreau că “legionari” în listele întocmite pentru puternicul lider comunist Ana Pauker. Alături de studenți, au fost arestați și întemnițați în “arhipelagul Gulag” românesc sute și mii de preoți, țărani, intelectuali, militari, polițiști, activiști pro-monarhie, membri ai partidelor “tradiționale” PNL sau PNȚCD. Mulți nu au mai revenit acasă, supuși unui regim de exterminare în spațiul concentraționar și uciși lent sau cu brutalitate. Deputatul Mihail Neamțu a punctat faptul că România este singură țară est-europeană care nu are un muzeu dedicat acestor mari eroi, o generație valoroasă a României care a crezut în libertate și a crezut în dreptul la neatârnare a poporul român față de orice Imperiu, inclusive cel sovietic.

@ Un grup de femei și copii care erau reținuți în estul Siriei într-o închisoare controlată de kurzi și finanțată de Statele Unite, a revenit în Australia, prin largă bunăvoința a guvernului de stânga Anthony Albanese: femeile sunt suspectate că au susținut sau că susțin grupul terorist Stat Islamic (ISIS) și multe din ele au călătorit după 1999, spre Califatul întemeiat de Abu Musa al-Zarqaw, pentru a se alătură soților lor înrolați în organizația islamistă. Jpost notează că după prăbușirea ISIS, luptătorii Kurzi au capturat pe teritoriul Califatului femei din mai multe zeci de țări, soții sau rude ale teroriștilor, sosite inclusiv dinspre UE, Marea Britanie, Canada, Statele Unite sau Australia. Este al doilea grup care a revenit în Australia, dar guvernul Albanese insistă că nu le-a acordat și nu le va acordă niciun sprijin (sic!, n.n.): se presupune că o rețea de ONG-uri a efectuat demersurile pentru obținerea aprobărilor necesare și a pașapoartelor de drum. Statele din Vest au reacționat diferit la revenirea în țările de origine ale cetățenilor care se înrolaseră în grupul radical: Marea Britanie a trimis în judecată un număr de membri ISIS reveniți sau a anulat cetățenia altora, în timp ce state precum Suedia nu au procedat la inculparea teroriștilor, invocând motive bizare, precum „inexistentă legislației”. Oficial, cel puțin doi cetățeni români au fost membri ISIS, dar guvernele de la București au menținut permanent tăcerea asupra acestui subiect.

@ Statele Unite au lansat alte atacuri cu rachete împotriva unor ținte militare din Iran, iar Reuters relatează că au fost folosite masiv drone “kamikaze”, ghidate de rețeaua de sateliți Starlink a lui Elon Musk. Revigorarea luptelor intervine într-un context în care tratativele mediate de Pakistan sunt “împotmolite”, iar aliatul nord-americanilor, Israel, a debarcat mai multe trupe de uscat în Liban, în cadrul campaniei declanșate împotriva grupului terorist siit Hezbollah. Ierusalim susține că se dorește distrugerea atelierelor de producție și a rampelor de lansare a dronelor, folosite de grupul islamist  pentru bombardarea orașelor evreiești. Pe 28 feb. 2026, Statele Unite şi Israelul au atacat  Iranul, după luni de zile de tensiuni şi o mobilizare militară fără precedent. Ulterior, Israel a extins aria operațiunilor pe teritoriul Libanului. Donald Trump și Benjamin Netanyahu au declarant că Iranul devenise periculos, prin intenţiile de fabricare a armei nucleare și a unor rachete balistice capabile să lovească inclusive cele două țări. Unul dintre primele efecte a fost creșterea prețurilor la petrol, keroisen și gaz, iar multe state, inclusiv din Europa, au fost nevoite să apeleze la rezervele strategice, sau să caute surse alternative pentru importuri.

@Euro-parlamentarul Eugen Tomac ar putea fi nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru postul de prim-ministru, deși nu sunt excluse și alte variante, inclusiv un guvern tehnocrat sau unul sprijinit de PSD. Tomac este membru al Partidului Mișcarea Populară, afiliat grupului euro-parpamentar Renew Europe Group, care este controlat de Emamnuel Macron și care în 2019 l-a avut președinte pe Dacian Cioloș (REPER-PLUS), un aliat al USR. Politicianul este născut în raionul Ismail (Republica Modova), iar la vârsta de 17 ani a venit în România printr-un program de burse oferit de Guvernul României și ulterior a dobândit cetățenia română. Din octombrie 2025, el a îndeplinit funcția de consilier onorific al Administrației Prezidențiale, pentru relațiile cu românii de peste hotare.