08/2026 – SJA

@ Mai mult de 60000 de persoane din Maroc și din țări africane sub-sahariene au intrat cu forță în Ceuta, o enclavă pe teritoriul Marocului care aparține Spaniei, cu intenția declarată de a depune cereri de azil. Martorii intervievați de jurnaliștii independenți aflați la fața locului, au susținut că porțile de frontieră de la Ceuta au fost deschise migranților de grănicerii marocani, iar militarii spanioli s-ar fi retras fără împotrivire.  Premierul Socialist spaniol Pedro Sanchez, a fost aspru criticat de președintele Ceuta, Juan Vivas, care a caracterizat ajutorul Madridului ca fiind „tardiv și insuficient”, dar și de regele Felipe al VI-lea, care s-a declarat îngrijorat de siguranța cetățenilor spanioli din zonă. Invazia din Ceuta survine la aproximativ două luni după ce guvernul Sanchez a „legalizat” statutul a cca 1.2 milioane migranți africani și asiatici, care munceau și locuiau ilegal în Spania. „Legalizarea” nu s-a făcut prin votul Parlamentului, ci printr-un decret regal al lui Felipe VI, cerut și obținut de Sanchez. Deși presa mainstream spaniolă și occidentală a anunțat că migranții ilegali ar fi fost evacuați spre Maroc, jurnaliști independenți (precum americanul Nick Shirley) au prezentat imagini cu mii de migranți aflați pe plajele din Ceuta: alte mii se află pe dealurile împrejmuitoare, în așteptarea unor ocazii de a călători spre Spania continentală. Migranții rămași la Ceuta au primit mâncare și apă de la Crucea Roșie, urmând ca guvernul de la Madrid să ia o decizie pentru rezolvarea completă și durabilă a crizei.

@Uniunea Europeană nu sprijină o prezența pe teritoriul sau a migrației ilegale provenită dinspre Spania, în contextul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că niciun migrant de la Ceuta nu a ajuns în Europa. Este o lovitură dată administrației spaniole Pedro Sanchez, care în anii trecuți a fost tolerantă cu alte numeroase debarcări de  grupuri ilegale în Spania, inclusiv prin Insulele Canare și Melilla. La rândul lor, Italia, Finlanda și Olanda au anunțat că iau în considerare anularea tratatului Schengen cu Spania, Franța a trimis întăriri militare la frontiere, Marea Britanie a cerut explicații Madridului, iar Germania și Suedia cer Spaniei să lucreze pentru returnarea migranților în Maroc. Alte voci, precum cea a Danemarcei, solicită UE să ia în considerare expulzarea din Schengen a Spaniei. Pedro Sanchez este prim-ministru de 8 ani, iar politicile sale au fost de notorietate pro-migrație:  pe perioada mandatelor Sanchez, zeci de mii de migranți intrați ilegal, au părăsit Spania (care are o criză imobiliară acută) și au călătorit liber, prin Spațiul Schengen, spre alte țări bogate ale UE: Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, țările nordice.  Chiar în cazul „Ceuta”, fără să schimbe nimic din „modus operandi” care l-a consacrat că premier-„activist”, Pedro Sanchez face presiuni asupra regiunilor să accepte preluarea de minori neînsoțiți aflați în oraș: potrivit Radio Cadena SER, numărul minorilor aflați în enclavă ar fi de cca 500. Legislația spaniolă nu prevede, în schimb, pedepse pentru părinții care își expun copiii unor primejdii, cum s-a întâmplat la Ceuta.

@Serviciile de contrainformații militare din Ucraina au anunțat că Rusia va primi ca întărire anti-aeriană, o unitate de lansatoare de rachete balistice din Coreea de Nord: unitatea ar putea fi trimisă în Voronezh, o zonă cu rafinării și instalații de interes militar. Trupele nord-coreene au fost semnalate pe frontul din Donbass încă din 2024, la doi ani după ce Rusia a atacat (în feb. 2022) și ocupat un număr de teritorii cu populație rusofonă,  pe granița cu Ucraina. Mai mult de 10000 soldați nord-coreeni au fost dislocați în teatrul de operațiuni, în baza unui tratat militar de ajutor reciproc, semnat între Moscova și Pyonyang. Vestea sosirii unor lansatoare nord-coreene ar putea fi îngrijorătoare pentru Kiev, care are vulnerabilități în acoperirea aeriană a frontului. Prin spionaj și resurse proprii, Coreea de Nord a evoluat mult în proiectarea și construcția de lansatoare de rachete balistice, iar sprijinul rusesc ar putea conduce la o nouă generație locală de arme îmbunătățite. În faza inițială a războiului, Moscova a folosit masiv drone produse în Iran: potrivit lui Andrii Cherniak, de la Direcția națională de Informații a Ucrainei, citat de Reuters, tendința actuală este reorientată spre reursele nord-coreene. Cel mai recent, două  rachete nord-coreene au fost lansate în Ucraina în iulie 2026.  

@Iran și Oman au perfectat o înțelegere privind coordonatele geografice ale unei rute de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, a anunțat un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran, citat de Agerpres. Reuters notează că „acordul în sine nu garantează securitatea căii maritime”, în contextul în care Ormuz este disputat de marina militară iraniană și cea a Statelor Unite. Strâmtoarea asigura livrarea a cel puțin o treime (la nivel global) din produsele de petrol crud, rafinat sau gaz lichefiat exportate dinspre Orient spre clienți din Europa sau Asia. Exceptarea Statelor Unite de la aceste negocieri era previzibilă, dar este greu de crezut că va produce efecte notabile în defavoarea Americii. Oman nu își dorește o deteriorare a relațiilor cu Washington DC, iar Iran nu își dorește ca statul- vecin Oman să mai permită ieșirea navelor comerciale din Ormuz folosind sectorul său de ape teritoriale. Deși liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a declarat că redeschiderea trecătorii Ormuz este o perspectivă apropiată, Oman și Iran au negat acest lucru. Prețurile combustibililor la pompă în Europa au continuat să crească, influențate de eșecurile repetate ale diplomației, dar și de micșorarea la un nivel istoric a traficului de tancuri petroliere prin Ormuz.

@O dronă a fost descoperită pe o plajă din stațiunea Mamaia (Constanța), iar cercetările sunt în desfășurare. Nu este clar dacă este vorba de o dronă marină, din clasa celei care a explodat în iunie 2026 în portul Constanța, iar informațiile sunt încă sărace. FocusPress a raportat că dispozitivul nu era încărcat cu explozibili. În iulie a.c., MApN raporta că de la începutul războiului din Ucraina, autoritățile române au înregistrat mai mult de 100 de atacuri cu drone rusești asupra unor obiective aflate în apropierea frontierei cu România, iar în 50 de cazuri, au fost găsite fragmente de drone sau aeronave fără pilot prăbușite pe teritoriul României. În mai 2026, o dronă de fabricație rusească a lovit un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu la ultimul etaj și rănind doi dintre ocupanții unui apartament.