08/2026 – SJA

@Forțele de securitate ale Marocului au arestat aproape 300 de sub-saharieni și 60 de marocani care încercau să pătrundă din nou în Spania prin orașul- enclavă Ceuta, informeză cotidianul britanic „The Independent”. În același timp, în Maroc, aprox 100 de persoane sunt cercetate fiindcă au distribuit online chemări la asedierea enclavei. Regatul marocan a crescut numărul de patrule pe frontieră cu Spania și a restricționat libertatea de mișcare în zonă, blocând cel puțin 20000 de persoane în ultimele două săptămâni. Reamintim că Guvernul spaniol a revizuit „în creștere” numărul migranților marocani sau din Africa sub-sahariană, care au ajuns în Ceuta în timpul traversării în masă din 30 și 31 iulie 2026, plasând nouă statistică la cca 80.000 de persoane: estimările inițiale fuseseră de 40-62000 de persoane. Ministrul spaniol al Politicii Teritoriale Ángel Víctor Torres, care s-a întâlnit cu președintele din Ceuta, Juan Jesús Vivas, a descris invazia din Ceuta drept „o urgență masivă”, subliniind că orașul s-ar fi confruntat cu „colaps total” dacă majoritatea celor care au sosit nu s-ar fi întors în Maroc în termen de 24 până la 48 de ore. Vivas și Regele Spaniei, Felipe VI, au criticat ineficiența modului cum guvernul Pedro Sanchez a intervenit în oraș. Pe teritoriul Ceuta încă sunt câteva mii de migranți care organizează proteste și cer să fie transportați în Spania. Localnicii au cerut repetat intervenția guvernului și deportarea grupurilor sosite din Maroc. Ca frontieră externă a UE, Spania lui Sanchez a rămas un nedorit „furnizor” de migrație ilegală în Uniune, deși Pactul pentru Migrație adoptat de UE reglementează o punere sub control al fenomenului și o intensificare a deportărilor către țările de origine. Din iunie a.c., folosind un decret regal și ocolind Parlamentul, unde partidul său de extremă stânga Socialist nu are o majoritate, Sanchez a „legalizat” statutul a cel puțin 1 milion de migranți ilegali aflați în Spania. După invazia din Ceuta a migranților africani, mai multe state UE au cerut scoaterea Spaniei din Spațiul Schengen, iar Italia a introdus controale la frontieră cu statul iberic pentru a preveni răspândirea migranților ilegali.  

@O dronă presupus de fabricație rusă, care a intrat în România dinspre Republica Moldova, a fost doborâtă de un avion spaniol F18 detașat cu o misiune NATO. Reuters informează că drona s-a prăbușit „între două sate”, la mai mult de 20 km de Galați. Resturile au fost recuperate și sunt investigate de specialiștii militari. SJA constată că România devine latent, parte directă a războiului din Ucraina, prin numărul tot mai mare al dronelor lansate dinspre teatrul de război care-i ating teritoriul: cel mai recent, în doar patru zile (11-14 aug. a.c.), două drone Gerbera au fost distruse în zona exploatării zăcământului de petrol și gaze Neptun Deep din Marea Neagră, una a fost găsită la Costinești (jud. Constanța), iar la Luncavița (jud. Tulcea, cca 5 km de granița cu Ucraina) s-a prăbușit o a treia, într-o zona nelocuită, provocând un incendiu. În mai a.c., în timpul unui atac nocturn asupra Ucrainei, o dronă rusească a explodat la ultimul etaj al unui bloc de apartamente din orașul Galați, rănind două persoane.

@În timp ce țara își sărbătorește Ziua Independenței, echipele de salvare din estul Indoneziei cercetează clădirile prăbușite după ce un puternic cutremur a distrus mai multe clădiri, ucigând cel puțin 53 de persoane. Reuters informează că dezastrul din provincia Nușa Tenggara (Estul țării) a fost cel mai grav de la seismul care, în 2022, care a ucis sute de persoane în Java de Vest. Agenția națională de Geofizică a raportat un cutremur de 5,6 grade în regiunea Nagekeo, în apropierea epicentrului inițial, care a fost urmat de numeroase replici. Mii de oameni au fost evacuați spre tabere de corturi improvizate, iar starea de panică este generalizată în cea mai sudică provincie a Indoneziei, inclusiv regiunile Sikka și Manggarai, după ce au fost raportate alunecări de teren și drumuri blocate. Nu este clar dacă România va interveni în ajutorul țării afectate. Anterior, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de sprijin Columbiei, unde de asemenea a fost înregistrat un seism cu magnitudinea de 7,4 pe Richter, care a ucis cel puțin 132 de persoane.

@ În contextul informaţiilor privind întâlnirea dintre preşedinta Curţii, Elena-Simina Tănăsescu, şi premierul interimar Ilie Bolojan, care a  fost urmată de reacţii ale Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţilor de curţi de apel, tribunale şi judecătorii, dar și ale Parlamentului, Curtea a precizat că „întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale a României (CCR) cu reprezentanţi ai autorităţii executive au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege”. De asemenea, Tănăsescu a spus, citată de TVR Info, că „nicio cauză aflată pe rolul Curţii nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afară cadrului procedural şi legal în care această urmează să fie soluţionată”. CCR, sub președinția lui Marian Enache, a fost anterior în centrul unui scandal național și internațional, după ce a anulat un scrutin electoral prezidențial în 2024, fără a prezența motivații într-un cadru juridic, ci afirmând doar ideea de „prevenire” a unor presupuse infracțiuni electorale: în prezent, nu există rezultate ale unei investigații oficiale referitoare la acest scandal.

@ Invocând un „jihad financiar”, comandantul armatei iraniene Amir Hatami, a declarat postului de radio Islamic Republic of Iran Broadcasting (IRIB) că „poporul iranian oferă o recompensă de 30000 USD pentru fiecare  soldat american ucis sau capturat”. „Recompensa” poate fi oferită doar soldaților sau femeilor din Iran. „Arma oricărei persoane care reușește să ucidă un agresor american va fi cumpărată la un preț dublu și va primi o armă nouă, iar arma individului va fi, de asemenea, păstrată într-un muzeu planificat”, a adăugat Hatami, citat de JPost. Anunțul este provocator pentru Statele Unite și survine într-un moment în care tratativele de pace dintre cele două state au stagnat. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „după câștigarea războiului”, va declara strâmtoarea Ormuz ca „teritoriu american”, stârnind furia Teheranului. În replică, comandantul iranian a amenințat că „Iranul nu va permite niciodată înființarea de centre (militare americane, n.n.) să vizeze amenințarea Iranului islamic”, adăugând că „singura modalitate este ca americanii să părăsească regiunea, dar aceștia au fost efectiv expulzați și nu mai au voie să între în Golful Persic, Marea Oman și Strâmtoarea Hormuz”. SUA continuă să blocheze porturile Iranului și să monitorizeze traficul de nave, iar flota Republicii islamice continuă să țină sub control partea sa de luciu de apă din strâmtoarea Ormuz, care a fost principala ruta folosită pentru livrarea de petrol și gaze dinspre Golful Persic pentru clienți din Europa sau Asia. În Europa, prețurile la pompă au continuat să crească în toate statele membre UE după scăderea drastică a numărului tancurilor cu petrol sosite dinspre Golf, provocând nemulțumiri și frământări sociale. În Irlanda, de exemplu, fermierii pregătesc noi proteste anti-guvernamentale, ca răspuns la creșterea prețurilor la carburanți.