11/2025 – MIHAI BACALU
Când m-am apucat de presă în toamna anului 1991, prima întrebare adresată liderului liberal
Radu Câmpeanu a fost „De ce ați trădat convenția pentru un partid social democrat ?” Era săptămânalul NU, o publicație studențească ce nu accepta compromisul. Interlocutorul a reacționat inițial isteric, m-a scos afară pe ușă, dar apoi a revenit.
Când am început să descopăr Palatul clujean de Justiție, de vreo două decenii, primul articol a
fost provocat de magistratul Cristi Danileț, cu afirmația clară și fără echivoc: „Justiția este o
încrengătură de corupți”. Au sărit ca arși corupții și au cerut anchetă.
Și pe atunci, lupta ziaristului era cu Sistemul (cu un partidul social democrat), care „înghițea” pe nemestecate partide „istorice” și instanțe întregi de judecată, cu miniștri cu tot. Iar dacă cineva le stătea în cale, „zbura” fără preaviz din viața politică, justiție sau după caz, din presă. Se încerca în prealabil, cumpărarea lor, iar dacă fraierii nu înțelegeau, interveneau politrucii de serviciu.
Țărăniștii au fost trimiși în Istorie, cu papagalul Pavelescu, Danileț a fost pensionat (poate pentru el a fost inventată pensia nesimțită), iar ziariștii incomozi au fost concediați de cozile de topor.
Totul mergea ca uns. Orice inițiativă nouă, Tinerii Liberali, useriștii sunt anihilați cu grijă. „Gunoierii” acționează fără greșeală, iar ce a mai rămas din presa tipărită, repetă obsesiv că de vină sunt tinerii, pentru bătrânii hoți comuniști și odraslele lor, rebotezați după moda timpului.
Imagine: SJA
În prezent, ziariștii și-au deschis bloguri, site-uri de știri care nu se pot ridica la audiențele presei de calitate. Au demarat o oarecare specializare pe domenii. Influencerii (cei „care contează” pe site-urile de socializare) nu se pun, ei nu au legătură cu presa.
Judecătorii au avut grijă să promoveze doar oamenii care nu vorbesc despre sistemul de
pensionare, doar că nu se schimbă nimic! Să mai fi fost la o publicație națională, aș fi spus „Stop joc! La loc comanda!” Aș fi cerut anularea legilor cu care au smintit magistrații și aș fi chemat pensionații sub vârsta normală de 65 de ani, înapoi la serviciu, din orice destinație de vis dar cu restituirea banilor primiți în plus.
Cu o audiență de câteva sute de cititori, mai pot doar să recomand materiale comemorative cu unele personalități care nu au cedat vremurilor, în perioade mult mai complicate, precum exemplu cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu.
„Sonata muzicală” are trei părți: expoziția, tratarea și repriza. Marii muzicologi continuă să
descopere transformarea temelor principale și secundare. La noi, în viața politică, tema este una singură: să conducă doar băieții fără școală din Sistem cu conexiuni în Est. Orice altă tendință va fi discret înăbușită.