03/2026 – CLAUDIA ROGOJAN

Cred că este necesară o lege care să interzică răspândirea stării de panică social prin difuzarea de false informări în mass-media, așa cum există în alte țări europene. La români atâta se desface “firul în 20” pentru unele subiecte, cu atâtea palavre fără de valoare sau cu valoare de timp pierdut, cu tot felul de talk-show-uri care dezbat aceleași prostioare, cu oameni care nu au răbdare să își asculte interlocutorul și care se introduc peste alții, într-o totală lipsă de maniere. Dacă cineva moare, știrea e rostogolită peste tot, “merge” peste tot la știri, alții fac bani din vizualizări, din rating TV, pe când alții, mulți și naivi îi ascultă, îi cred și cad în depresie. În alte țări europene, dacă moare cineva cunoscut au ba, glorios au ba, este anunțată dispariția, și se trece mai departe: ei nu insistă. Dacă este un război acolo și dincolo, se prezintă situația sumar sau “tehnic”, dar nu se insistă pentru a nu provoca panică publică. Dacă puteți, puneți vă rogpe tavă câte depresii, frici, anxietăți se nasc astfel prin unele Televiziuni: că oamenii în România își cumpără alimente de provizii mari, că babele își umplu cămările fiindcă se tem de venirea războiului, multe altele. Credem că trebuie să existe un “filtru de informare” în mass- media, unul ușor de accesat și pragmatic. Să venim aici cu exemple: un băiat de 15 ani este ucis de colegii de gașcă. Frica ce s-a dizolvat în public prin media, a fost enormă: au insistat, credem noi, prea mult pe un caz terifiant dar care (nu-i așa?) putea stoarce vizualizări, și tot ce descopereau sau presupuneau “analiștii” era șuierat cu o cadență de mitralieră. S-a dezbătut mult doar pe presupuneri și pe savantlâcuri. În alte țări astfel de crime sunt mult mai numeroase, dar media nu insistă, din motive deja amintite. Acum, la unele Televiziuni vine “războiul total”, iar se cumpără din magazine în ritmul în care se cumpără la pandemia COVID, unii fac averi prin vânzarea de făină, orez sau conserve) și prin manipularea social- media. Adică, în loc să se întărească o societate a siguranței sociale, se face exact invers, și nimeni nu pare preocupat să facă ceva. Când ajunge pe un canal “de panică”, mama îl schimbă rapid și continuă pe “Paprika”, ea e dintr-o bucată, nu se lasă dusă cu zăhărelul de toți idioții cu “gura mare”, care iau bani buni pe minciuni împachetate fundițe și pe presupus suspans. În caz că nu știi, române, un canal TV cu rețete de bucătărie, este întotdeauna o soluție de evitare a Televiziunilor generatoare de “panici”: dar nu este singura. Parlamentul ar putea să ia în discuție această problemă creată de unii care alarmează fals populația, și să găsească o soluție completă plecând de la o soluție simplă.