03/2026 – SOCIETATEA PENTRU JURNALISM “APUSENII”, SJA
LĂCRĂMIOARA AXINTE, JUDECĂTOR: “KLAUS IOHANNIS ESTE CEL CARE A CERUT SERVICIILOR DE INFORMAȚII SĂ-I FURNIZEZE DOCUMENTE CARE SĂ POATĂ CONSTITUI PRETEXTUL PENTRU ANULARE A ALEGERILOR”
SJA: Au susținut la alegerile prezidențiale că a existat o implicare străină în fraudarea rezultatelor. Nu există însă probe. Ar trebui ca Parchetul General să se implice acum împotriva celor care au promovat aceste știri false, începând de la CSAT?
Lăcrămioara Axinte: Parchetul General ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal și împiedicarea exercitării drepturilor electorale prevăzută de art. 385 alin. 1 Cod penal, imediat după ce Curtea Constituțională a dat comunicatul de presă despre anularea întregul proces electoral al alegerilor prezidențiale, deși rezultatele turului I fuseseră validate tot de Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024. Anularea alegerilor s-a făcut cu încălcarea flagrantă a mai multor dispoziții legale, cetățenii români cu drept de vot au fost împiedicați să voteze în turul al ÎI-lea, iar votul valabil exprimat al celor peste 9 milioane de români care au votat în turul I și al celor peste 50.000 de români care apucaseră să voteze la secțiile de votare din străînătate, în dată de 6 decembrie 2024, a fost aruncat la gunoi, deși voturile fuseseră numărate și validate. De asemenea, Parchetul Militar ar fi putut să se sesizeze din oficiu chiar din dată de 4 decembrie 2024, când a fost publicat comunicatul de presă pe site-ul administrației prezidențiale în cadrul căruia au fost aduse la cunoștință publică documente declasificate prin încălcarea dispozițiilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
SJA: Care erau condițiile legale impuse de declasificare?
Lăcrămioara Axinte: Potrivit acestei legi, în cazul informațiilor secret de stat, declasificarea se face prin Hotărâre de Guvern, la solicitarea motivată a emitentului. Mai clar spus, serviciile de informații ar fi trebuit să trimită cereri motivate Guvernului României, prin care să ceară declasificarea, iar Guvernul să aprobe o hotărâre prin care se dispune declasificarea. Abia după publicarea în Monitorul Oficial al României a acelei hotărâri de guvern, ar fi putut serviciile de informații să procedeze la declasificare, iar după declasificare documentele puteau fi puse la dispoziția publicului prin publicarea pe paginile de internet ale serviciilor. Ori, din comunicatul de presă din 4 decembrie 2024, Administrația prezidențială ne-a informat că Președintele României a fost de acord cu declasificarea, la solicitarea instituțiilor emitente. În acest caz există indicii clare că s-a săvârșit fapta de abuz în serviciu de către persoanele din cadrul Serviciilor care au cerut unei persoane fără atribuții, în speță Președintele României, declasificarea, astfel încât Parchetul Militar ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu.
SJA: Comunicarea de informații false și o presupusă necunoaștere a legii apar a fi fost abundente în acest caz, al anulării unor alegeri.
Lăcrămioara Axinte: Referitor la comunicarea de informații false, Codul penal sancționează comunicarea de informații, date sau informații false ori de documente falsificate, dacă prin această se pune în pericol securitatea națională. Competent să cerceteze această infracțiune este DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, n.n.) și, în opinia mea, această structură de Parchet ar fi trebuit să se sesizeze cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni. După cum cred că v-ați dat deja seama, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați pentru încălcarea legii penale nu poate avea loc fără că procurorii să-și îndeplinească atribuțiile. Procurorii pot fi sesizați prin denunț sau plângere, dar se pot și sesiza din oficiu. Judecătorii nu pot deschide un dosar penal, ei soluționează, în materie penală, doar dosarele în care au fost sesizați de procuror prin rechizitoriu.
Imagine: PS News
SJA: Ce autoritate publică are cea mai mare culpă, din punct de vedere a legii, în anularea alegerilor prezidențiale?
Lăcrămioara Axinte: Vinovăția în anularea alegerilor aparține mai multor persoane cu funcții importante în Satul Român. Persoană care a avut rolul central în anularea alegerilor, în opinia mea, l-a avut fostul Președinte al României, Klaus Iohannis. Klaus Iohannis este cel care a convocat ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, deși CSAT-ul nu avea nicio atribuție legală în alegerile prezidențiale. Klaus Iohannis este cel care a cerut serviciilor de informații să-i furnizeze documente care să poată constitui pretextul pentru anulare. Klaus Iohannis este persoana care a fost de acord cu desecretizarea documentelor publicate pe site-ul administrației prezidențiale în 4 decembrie 2024. Klaus Iohannis este beneficiarul direct al anulării alegerilor, mandatul său fiind prelungit ilegal prin chiar hotărârea de anulare. Convingerea mea că rolul central în anularea alegerilor l-a avut Klaus Iohannis se bazează chiar pe declarația de presă pe care acesta a dat-o în seară anulării alegerilor.
SJA: Cea în care Iohannis făcea marele anunț…
Lăcrămioara Axinte: În acea declarație, Klaus Iohannis ne-a informat că va rămâne în funcție până ce un nou președinte va depune jurământul, invocând art. 83 alin. 2 din Constituția României, deși la ora înainte de a fi fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024 și deci nu avea cum să cunoască paragraful 22 din hotărâre, care i-a prelungit mandatul său constituțional de 5 ani, cu încălcarea prevederilor art. 83 alin. 1 și 3 din Constituție. Pentru că toată lumea să înțeleagă, trebuie să precizez că durata mandatului de președinte este de 5 ani și se exercită de la depunerea jurământului, așa cum prevede art. 83 alin. 1 din Constituție. Klaus Iohannis depusese jurământul în fața Parlamentului la dată de 21 decembrie 2019, astfel încât la dată de 21 decembrie 2024 funcția urmă să rămână vacantă. Totodată, potrivit art. 83 alin. 3 din Constituția României mandatul președintelui putea fi prelungit prin lege organică numai în două situații: război sau catastrofă.
SJA: Unde s-a aflat Curtea Constituțională în această desfășurare de fapte?
Lăcrămioara Axinte: Curtea Constituțională, prin hotârârea 32 din 6 decembrie 2024, practic a ignorat cu bună știință acest text constituțional și a inserat în considerente un paragraf care i-a permis să rămână în funcție peste durata mandatului constituțional, efectiv prin uzurparea funcției. În acest paragraf, cu depășirea competențelor legale, Curtea Constituțională invocând “complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezenței decizii”, a constatat că ar fi aplicabile dispozițiile art.83 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”. Acest text ar fi devenit aplicabil numai în situația în care am fi avut un Președinte în funcție și un Președinte validat prin hotărârea CCR că urmare a alegerilor din noiembrie-decembrie 2024. Evident, în această situație, Președintele în funcție îți exercită mandatul de 5 ani până în ultima zi, când președintele nou-ales depune jurământul. Situația ivită că urmare a expirării mandatului de 5 ani al Președintelui Klaus Iohannis înainte de a avea un Președinte nou ales, își găsea rezolvarea tot în dispozițiile constituționale, mai precis în art. 98 alin. 1, care prevede că interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților, în situația în care funcția de președinte devine vacantă, cum urmă să devină la dată de 21 decembrie 2024.
SJA: Cum ar veni, la CCR aveam brusc o Constituție “domesticită”…
Lăcrămioara Axinte: În seara anulării alegerilor, înainte de a află în mod oficial din Monitorul Oficial ce au scris judecătorii CCR în paragraful 22 al Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Klaus Iohannis ne-a anunțat că rămâne în mandat până când va fi ales un nou președinte. Mai mult decât atât, în această declarație de presă, Klaus Iohannis ne-a informat că dată noilor alegeri va fi stabilit de noul guvern al României investit de parlamentul rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie 2024, deși Curtea Constituțională nu stabilise asta în hotărârea de anulare, iar Guvernul avea dreptul legal de a stabili dată noilor alegeri. Așadar, aceste fapte și detalii mă îndreptățesc să cred că cetățeanul Klaus Iohannis este personajul central al anulării alegerilor. (va urma)