“DESPRE ANULAREA ALEGERILOR… NOTELE DE INFORMARE ALE SERVICIILOR DE INFORMAȚII NU REPREZINTĂ DOVEZI, NU AU NICIO VALOARE JURIDICĂ ÎN FAȚA VREUNEI INSTANȚE DE JUDECATĂ. CA SĂ FAC O PARALELĂ, AU TOT ATÂTA VALOARE JURIDICĂ ATÂT CÂT ARE O CONSEMNARE ÎNTR-UN JURNAL PERSONAL, A BARFELOR AUZITE DIMINEAȚĂ LA CAFEA…”
04/2026 – SJA
SJA: Din punct de vedere al legii, ce autoritate publică are cea mai mare culpă în anularea alegerilor prezidențiale din România?
Lăcrămioara Axinte: Fapte și detalii deja discutate mă îndreptățesc să cred că cetățeanul Klaus Iohannis este personajul central al anulării alegerilor… Mă văd obligată să spun că vinovați de anularea alegerilor sunt mult mai mulți. Aș începe cu adjunctul Serviciului Român de Informații, fiindcă SRI nu avea și nu are director plin, directorul SIE și directorul Serviciului General de Protecție Internă (SGPI) din cadrul Ministerului afacerilor Interne, care au răspuns pozitiv solicitării făcute de fostul Președinte Iohannis de a întocmi documente care să justifice anularea alegerilor. Că fostul Președinte Iohannis a făcut această solicitare rezultă clar din declarația de presă a acestuia dată chiar în seară de 6 decembrie 2024, în care spune și citez: “La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la Servicii, că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise.” Apoi vinovați de anularea alegerilor sunt și membrii CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării, n.n.), care în ședința din 28 noiembrie 2024, a cărei desecretizare este refuzată de actualul Președinte al României (Nicușor Dan, n.n.), au acceptat să fie pus în discuție rezultatul alegerilor prezidențiale, deși CSAT-ul nu avea nicio atribuție legală în alegeri, cum se recunoaște în chiar comunicatul de presă emis după încheierea ședinței.
SJA: Pare a fi o lista lungă de entități juridice și persoane fizice…
Lăcrămioara Axinte: Cred că sunt vinovați și membrii Biroului Electoral Central (BEC, n.n.), din care făceau parte cinci judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ, n.n.), dar și președintele AEP (Autoritatea Electorală Permanentă, n.n.). Membrii Biroului Electoral Central au decis în după amiază zilei de 6 decembrie 2024, înainte de publicarea Hotărârii CCR în Monitorul Oficial , să transmită tuturor birourilor electorale din străinătate să înceteze deîndată operațiunile de votare și pregătirea votării: acolo unde nu începuse. Totodată a decis că toate operațiunile de pregătire a votării la secțiile de votare din țară să fie de asemenea sistate. Ba chiar mai mult, pentru a nu se mai ști vreodată cum au votat cei peste 52 de mii de români care au votat în străînătate, Biroul Electoral Central a dispus că toate buletinele de vot întrebuințate (adică cele aflate în urne) și cele neîntrebuințate, să fie anulate prin grijă birourilor secțiilor de votare din străinătate. Biroul Electoral Central în a cărui componență se aflau cinci judecători de la ICCJ, dar și Președintele AEP, cunoșteau foarte bine Constituția României și Legea nr. 370/2004.
Imagine: YouTube
SJA: Aveau cunoștință de prevederile legii…
Lăcrămioara Axinte: Tocmai pentru că aveau cunoștință de ce spune legea și pentru că rezultatele turului I al alegerilor prezidențiale fuseseră validate printr-o hotărâre a Curții Constituționale (CCR, n.n.), publicată în Monitorul Oficial, ar fi trebuit să lase votul să se desfășoare în continuare, iar după publicarea Hotărârii CCR în Monitorul Oficial să ceară de la CCR clarificări privind contrarietatea dintre cele două hotărâri, de validare și de anulare. Aceste clarificări ar fi trebuit cerute pentru că din comunicatul CCR rezultă că a fost anulat întregul proces electoral și s-a dispus că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate, iar Guvernul să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare, deși legea prevedea doar posibilitatea reluării turului anulat, nu reluarea procesului electoral în totalitate.
SJA: Unde s-a situat în această ecuație, Biroul Electoral Central prin implicare?
Lăcrămioara Axinte: Totodată, după ce Biroul Electoral Central ar fi citit Hotărârea publicată în Monitorul Oficial, ar fi trebuit să refuze să pună în aplicare o hotărâre dată cu încălcarea grosolană a Legii nr. 370/2004 și Legii nr. 47/1992. Din punct de vedere practic,având în vedere că dispoziția de întrerupere a procedurii de vot a fost dată de Biroul Electoral Central, care avea că atribuție principală aceea de a asigură aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 370/2004, împiedicarea cetățenilor români să-și exercite dreptul de vot în turul al ÎI-a lea al alegerilor prezidențiale din 2024 și anularea voturilor aflate în urnele de vot în secțiile din străînătate s-a făcut din dispoziția Biroului Electoral Central, care se face deopotrivă vinovat cu judecătorii CCR.
SJA: Înțelegem că au fost trei servicii speciale ale României implicate în furnizarea de note care ar fi sprijinit convocarea CSAT și anularea scrutinului electoral prezidențial. Aveau aceste servicii atribuții în supravegherea unor alegeri electorale?
Lăcrămioara Axinte: Singurul serviciu secret care avea atribuții limitate în alegeri era STS-ul, numai în ceea ce privește funcționarea sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot, așa numitul SIMPV și sistemul informatic privind centralizarea proceselor verbale, așa numitul SICPV. În documentul STS nesecret înregistrat la emitent în dată de 29 noiembrie 2024, deci care nu a fost prezentat în ședința CSAT din 28 noiembrie, dar care a fost publicat pe site-ul administrației prezidențiale în dată de 4 decembrie 2024, această instituție menționează extrem de clar că în perioada desfășurării procesului electoral, au fost blocate cu succes atacurile cibernetice la nivelul infrastructurii informatice, precum și la nivelul altor resurse din sfera guvernamentală. Totodată s-a consemnat extrem de limpede că la nivelul sistemelor de securitate cibernetice propria nu au fost identificate indicii cu privire la compromiterea datelor aferente procesului de votare din SIMPV și SICPV, nu au fost identificate disfuncționalități în funcționarea sistemelor informatice SIMPV, SICPV și roaepro,nu există niciun indiciu la nivelul acestei instituții privind accesul neautorizat în SIMPV/ SICPV/roaepro, precum și nici cu privier la alterarea integrității datelor. Așadar, totul fusese în ordine din punctul de vedere al Serviciului de Telecomincații Speciale.
SJA: Cum a fost cu celelelate Servicii ale României?
Lăcrămioara Axinte: Însă, în ce privește celelalte trei servicii de informații: DGPI (Direcția Generală de Priotectie Interne, n.n.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, SRI (Serviciul Român de Informații, n.n.) și SIE (Serviciul de Informații Externe, n.n.), nici Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României, nici legile de organizare și funcționare și nicio altă lege în vigoare în România nu confereau vreo atribuție de supraveghere a legalității alegerilor prezidențiale, nici în ceea ce privește campania electorală, nici în ce privește finanțarea campaniei electorale, nici în ce privește procedura de vot sau stabilirea rezultatelor. Cu toate acestea, cu încălcarea flagrantă a legii care interzicea, de exemplu, personalului Serviciului Român de Informaţii să se implice sau să fie folosit în scopuri politice și nici să întreprindă vreo acțiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau vreunei persoane fizice sau juridice, interdicție prevăzută expres art. 36 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și fucționarea Serviciului Român de Informații, funcționari din cadrul acestui serviciu au întocmit două Note de informare, care după declasificare au fost publicate pe site-ul administrației prezidențiale în dată de 4 decembrie 2024.
SJA: DGPI unde s-a situat?
Lăcrămioara Axinte: De asemenea Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerului de Interne, cu încălcarea grosolană a obligației de a respectă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, principiile legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice, așa cum prevede expres art. art. 3 alin. 1 din Ordonanța de urgență nr. 76 din 2 noiembrie 2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea D.G.P.I. , a întocmit o Notă de informare în care a analizat campania electorală a unui singur candidat, prezentând tendențios informații, cu scopul evident de a induce ideea că și-a desfășurat campania electorală cu încălcarea legii.
SJA: SIE duios trecea prin decor…
Lăcrămioara Axinte: Serviciul de Informații Externe este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale și își desfășoară activitatea cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, și nu are atribuții în verificarea corectitudinii și legalității alegerilor prezidențiale, dar cu încălcarea legii a întocmit o Notă de Informare, din care un extras neclasificat a fost publicat de asemenea pe site-ul administrației prezidențiale în dată de 4 decembrie 2024.
SJA: Cât “cântăreau” în economia alegerilor acele Note?
Lăcrămioara Axinte: Trebuie să fac următoarea precizare importantă: Notele de informare ale serviciilor de informații nu reprezintă dovezi, nu au nicio valoare juridică în fața vreunei instanțe de judecată sau organ de cercetare sau urmărire penală. Ca să fac așa o paralelă, au tot atâta valoare juridică atat cât are o consemnare într-un jurnal personal a bârfelor auzite dimineața la cafea. De aceea pentru mine, ca jurist cu experiență de 25 ani în activitatea juridică, din care peste 23 ani și jumătate ca judecător, anularea întregului proces electoral, după ce rezultatele turului I fuseseră validate, în timp ce votul la secțiile de votare din străinătate era în desfășurare, având că justificare asemenea bârfe, este de neînțeles.
SJA: Concret, cum au fost folosite aceste “bârfe”?
Lăcrămioara Axinte: Trebuie să mai adaug nu numai că “bârfele” au servit că justificare, dar și că ele au fost consemnate în note declasificate cu încălcarea legii, ele au privit campania electorală de pe o singură platformă de socializare și finanțarea campaniei electorale, deși Legea 370/2004 prevedea foarte clar că, doar în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională anulează alegerile.