04/2026 / LILIANA POPA

primăvara asta  e în delir

cu ofrande tandre în frunze de cașmir

îmi toarnă-n cupă stropi de elixir

zefirul se ascunde într-un clavir

toți îngerii

privesc spre noi

din colțul auriu cu fluturi

pe fresca nouă doar cu  începuturi

O aripă fe.heruvim

îți lasă un nume eponim

noi suntem pe terasa altui vis

povestea curge sui generis 

 amestec nepătruns,  disjuns

copilării ce așteaptă un răspuns

fericiri de-o clipă

din care primăveri făceau risipă

privirea lor și  boarea

freziilor și candoarea

ce-aduc în obraji  culoarea

 cireșele promise

 și  dogoarea