10/2026 – TRAIAN HORIA

@Conflictul fățiș dintre administrația Statelor Unite și președintele interimar Volodimir Zelenski se mută în spațiu: Kiev acuză că pierderea bruscă a conectivității prin satelit pentru dronele și vehiculele ucrainene care se deplasau cu viteze mai mari de 100 de mile pe oră (aprox. 160 km/h), la începutul lunii Octombrie, se datorează Washingtonului. Ucraina folosește sateliți militari americani, dar și rețeaua de sateliți Starlink, lansați de miliardarul Elon Musk, pentru diverse scopuri operaționale, inclusiv localizarea și neutralizarea lansatoarelor de rachete balistice ale Rusiei. Forțele Aeriene Ucrainene, citate recent de The Telegraph au anunțat că SUA au transmis Kievului un avertisment cu doar 60 de secunde înainte de un atac cu rachete balistice rusești asupra capitalei. În ceea ce privește un alt atac cu rachete balistice, care a avut loc mai devreme, Kievul nu a primit absolut niciun avertisment. Lipsa de conectivitate coincide cu două atacuri masive asupra Kievului, în care Rusia a folosit câteva sute de drone și rachete de mare putere, care au izolat cel puțin o jumătate de milion de locuitori din zonă, prin distrugerea unor facilități de infrastructură. Reamintim că, în contextul în care Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin au încheiat un Acord de colaborare in Energie, Washington DC urgentează Kiev să stopeze atacurile asupra rafinăriilor rusești, fiindcă distruge echilibrul Pieței de combustibili. Zelensky a refuzat cererea lui Trump, dar apărarea sa anti-aeriană a început să experimenteze probleme de conexiune cu sateliții americani. Trump și Musk au negat orice implicare, dar bănuielile lui Zelenski merg mai departe: el a sugerat că Statele Unite intenționează să își retragă sprijinul militar pentru a-l face să „capituleze” în fața Federației Ruse.
@ BBC își reconfirmă prestigiul controversat de stație media a unei propagande de stânga- extremă stânga, deși este finanțat majoritar de la buget. Potrivit corespondentului BBC la Paris, James Waterhouse, citat de Fox News, „la Paris și în alte localități, o jumătate de milion de oameni au ieșit în orașele din Franța pentru a protesta cu privire la viitorul țării lor. Aceștia au fost, în cea mai mare parte, pașnici, însă, așa cum am văzut în capitală, au existat și persoane care au vrut să profite de pe urmă dezordinii”. Cine citește o astfel de știre ar putea, desigur, rămâne cu iluzia că la Paris și în alte părți, o ceață de măicuțe au ocupat un trotuar și îl apără cu măturoaie. În Franța, însă, este în derulare, o tragedie națională, iar astfel de susțineri din presa britanică sunt demne de un delir ideologic: „protestatarii” anti-reduceri bugetare ard case și mașini, se bat cu polițiștii, jefuiesc magazine, iar Știrea neverosimilă a lui James Waterhouse a fost integrată într-un text de crainic al emisiunii „News at Ten” (host Jane Hill) care anunță (contradictoriu) că în întreagă țară, cca o mie de polițiști și pompieri au fost răniți, iar aproape 2.400 de persoane au fost arestate. Deloc surprinzător, BBC (care din 18 mai 2026, are ca nou director-general pe Matt Brittin, fost membru în Board-ul Grupului Guardian Media– aflat la extremă stângă prin ziarul „The Guardian”) l-a apărat pe Waterhouse. De asemenea, redacția ȘTIRI CIUDATE este surprinsă că BBC are corespondent la Paris.
@ Cotidianul de stânga „El Pais” scrie despre „Zeci de mii de tineri au ieșit în stradă în Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Italia și Albania. Astfel, ei s-au alăturat a ceea ce a fost supranumit „revoluția Generației Z” (cei născuți între 1997 și 2012) – o mișcare care, în ultimii doi ani, a contribuit la înlăturarea guvernului din Bangladesh, la demisia prim-ministrului din Nepal și la dizolvarea guvernului din Madagascar”. Altfel spus, jurnaliștii extremei-stângi spaniole doresc pentru Europa importul „loviturilor de palat” din Asia sau Africa. De două săptămâni, Presa mainstream nu a mai amintit nimic de „revolta studenților și elevilor” din Franța, iar mesajul „revolta studenților” a fost schimbat cu „revolta pentru un trai mai bun”. În numele „traiului mai bun”, au fost incendiate sute de clădiri, au fost răniți mii de polițiști, jefuite un număr uriaș de magazine, iar haosul a pus stăpânire pe străzile „no-go” ale unor orașe mari din Vestul Europei mai mult decât fusese în trecut. Un „proletariat” denunțat că este infiltrat cu migranți ilegali, este adus la „proteste” ca să agite practic spectrul unei revoluții anarhiste mondiale. Sunt, însă, afectate, doar câteva state, toate fiind ținte favorite ale migrației ilegale: majoritatea acestor state au raportat doar demonstrații de mică amploare, ale unor grupuri extremist- troțikiste, iar situația din Franța (unde președintele Macron este un fost aliat al „protestatarilor”) rămâne cea mai îngrijorătoare, cu violențe semnalate pe zone întinse ale țării.
@ Pe 19 octombrie 2026, provincia Alberta a organizat un referendum pentru a stabili dacă provincia ar trebui să rămână parte a Canadei sau să inițieze procesul legal privind separarea: votul este încă în faza de numărătoare, pe 20 oct. a.c., dar unele sondaje au acreditat faptul că cei care resping independența de Canada ar fi superiori în număr. Acest vot nu a reprezentat o decizie directă de a părăsi Canada, ci mai degrabă o etapă preliminară pentru a evalua sprijinul public față de obținerea independenței. Referendumul a fost inițiat de premierul din Alberta, Danielle Smith, care susține, însă, rămânerea în cadrul Canadei. Mișcarea separatistă din Alberta a luat amploare pe fondul unor nemulțumiri economice legate de politicile federale (inclusiv pe migrație) ale premierilor de stânga „progresiști”, Justin Trudeau și Mark Carney. La un miting recent din Arizona, președintele nord-american Donald Trump a revenit asupra ambițiilor sale de a anexa Canada, declarând în fața mulțimii că această țară „va ajunge să fie al 51-lea stat, pentru că este singură modalitate prin care poate funcționa”. Statele Unite și Canada se află într-un război comercial, dar și al viziunilor politice: Trump retrage SUA din sistemul care proteja militar cerul Canadei și impune tarife pe importuri caandiene care pot afecta mii de locuri de muncă. La rândul său, Carney a amenințat cu represalii tarifare și și-a mutat interesul spre Uniunea Europeană, cu rezultate inițiale considerate că fiind încă mediocre.
@ Donald Trump acuză imigrația ilegală pentru tulburările din Franța și a îndemnat oficialii să închidă granițele. Mai multe oficioase ale mainstream media din Vest au ripostat că „nu există dovezi”, deși nu există încă o investigație asupra acestui subiect care poate să afecteze siguranța națională a țării. Comentatori Conservatori au considerat migrația ilegală, formată majoritar din tineri de vârstă militară, sosiți în Europa fără copii sau femei, ca fiind o „Coloana 5” pe teritoriul Uniunii Europene, iar în Marea Britanie s-a anunțat chiar și data când numărul migranților ilegali sosiți din Franța, a ajuns superior membrilor Forțelor Armate britanice. „Protestele” extremei stângi franceze au degenerat în jafuri, incendieri, bătăi cu poliția și distrugeri ale unor clădiri, inclusiv cu valoare de simbol istoric: clădirea Primăriei din Limoges, cu valoare istorică, și care a rezistat Două Războaie Mondiale, a fost distrusă de „răsculați”. Potrivit platformei de știri Yahoo, violențele au fost semnalate cu precădere în orașele mari Paris, Marseilles, Rennes, Toulouse, Angers. Ministrul de interne a declarat că peste 1.800 de persoane au fost arestate la nivel național și a fost declarată starea de asediu, cu limitarea deplasărilor sau reunirii grupurilor mari după orele serii.
