05/2026 – SJA
În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă a căzut pe un bloc de locuințe din cartierul Mazepa al municipiului Galați. Potrivit informațiilor oficiale, drona era de tip Geran-2 (varianta rusească a Shahed) și r fi venit din zona Reni, Ucraina. În urma exploziei, 70 de persoane au fost evacuate și două persoane, mamă și copil internate în spital, copilul cu arsuri de gradul II datorită contactului cu materiale încinse și mama cu răni ușoare. Nu a fost afectată structura de rezistență a blocului dar s-au produs pagube materiale: apartamentul de la etajul zece a fost grav distrus, acoperișul și casa liftului au fost lovite direct, geamurile, balcoanele și fațada blocului au fost afectate de suflul exploziei.
Circulația pe strada Brăilei a fost blocată mai multe ore iar transportul public a fost deviat. În urma celor întâmplate, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență o ședință CSAT calificând incidentul „fără precedent” și promițând un răspuns ferm însă acesta a constat, cum era de așteptat în ridicarea de la sol a două avioane F 16 și a unui elicopter militar. De asemenea, au fost activate măsuri de apărare aeriană și ca răspuns diplomatic, guvernul a anunțat închiderea Consulatului rus din Constanța și expulzarea consului rus.
La nivel internațional, NATO a condamnat incidentul și a transmis că va monitoriza situația împreună cu autoritățile române. De asemenea, secretarul general Mark Rutte, a reafirmat angajamentul alianței de a apăra fiecare centimetru din teritoriul statelor membre. Nici liderii europeni, ai țărilor baltice și SUA nu au rămas indiferenți. Cum era de așteptat, ei au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc și au cerut întărirea apărării flancului estic. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de solidaritate și a declarat că țara sa este pregătită să coopereze cu România pentru securitatea regională.
În declarațiile făcute la Astana în Kazastan, președintele rus, Vladimir Putin, a respins acuzațiile spunând că acestea nu au la bază o expertiză tehnică și a cerut chiar ca România să trimită fragmente din dronă Moscovei, pentru o analiză proprie. El a amintit de celelalte cazuri din Polonia, Finlanda și tările baltice când „Prima reacție a fost exact aceeași ca acum în România: Vin rușii”, a spus Putin. „Apoi, după scurt timp, s-a dovedit că nu avea nicio legătură cu dronele rusești”, transmite Reuters.
Cum acesta este primul caz în care o dronă rusească a lovit o zonă urbană a unui stat membru NATO și în care au existat răniți civili, în mod normal ar fi trebuit să se activeze Articolul 5, însă autoritățile române au sugerat că drona era destinată Ucrainei și că nu a fost trimisă deliberat pe teritoriul țării noastre. Prin urmare, alianța NATO a decis că România poate invoca Articolul 4 (consultări cu aliații dacă se consideră că este amenințată siguranța națională). Legat de aceasta, colegul nostru Dan Albergu a spus că „NATO nu există fără SUA și țările europene nu vor activa Articolul 5 pentru că în realitate sunt conștiente de pericol și privesc cu teamă un război direct cu Rusia. O dronă rusească, ar putea fi trimisă inenționat pentru a testa răbdarea și rezistența NATO”, a mai adăugat .
Pe 12 mai 2026, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, declara în cadrul unei audieri la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), că de la începutul anului 2026, au fost raportate 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Întrebată de reporterii noștri de ce NATO nu a ripostat, avocata Tasica Simu a declarat: „România este stat NATO și apartenența la NATO reprezintă cea mai importantă garanție de securitate pe care am avut-o vreodată. Nu cred că cineva responsabil își dorește escaladarea unui conflict direct. În același timp, Europa are o problemă reală: ani la rând a preferat confortul economic și discursurile ideologice în locul investițiilor serioase în apărare. Astăzi vedem consecințele. O Uniune Europeană puternică înseamnă în primul rând să își poată apăra cetățenii. Europa s-a trezit și acționează în această direcție. Cred într-o Europă a națiunilor, într-o Europă care acționează strategic, dar care își respectă identitatea și interesele fiecărui stat. Realitatea este că NATO fără SUA ar întră într-o zonă extrem de complicată militar și logistic. De aceea, Europa trebuie să înceteze să mai creadă că securitatea este garantată automat și gratuit. Întrebarea este ce costuri plătim în realitate pentru această apărare? Și ne mai întrebam: pentru cine mai plătim acest preț?