08/2026
@Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, l-a primit la Belgrad pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei vizite de stat. Potrivit Novinite, liderul sârb a precizat la sfârșitul discuțiilor, că țara sa va susține eforturile de integrare ale Ucrainei. „Ucraina va avea întotdeauna sprijinul nostru pe drumul său către UE”, a spus Vucici. Declarația adoptă mai degrabă un ton generalist, fiindcă nu are vreo referire la atitudinea Belgradului în cazul în care Ucraina va continuă să susțină o procedură de aderare rapidă la UE („fast track”) așa cum a dovedit și în trecut. La rândul său, Zelenski a reafirmat că poziția Ucrainei față de Kosovo nu s-a schimbat și că țara sa va continua să respecte suveranitatea teritorială a Serbiei, implicit statutul de teritoriu sârb al provinciei Kosovo. „Respectăm integritatea teritorială a partenerilor noștri și respectăm dreptul internațional”, a declarat Zelenski în fața reprezentanților presei, la Belgrad. În prezent, cinci țări din Europa nu recunosc Kosovo că stat independent: Spania, Grecia, Cipru, România și Slovacia. Serbia spune că provincia cu majoritate etnic- albaneză este constituită pe vatra Serbiei mari și nu va recunoaște niciodată un stat „artificial”, edificat prin intervenția Marilor Puteri. Kosovo a fost declarat independent în 2008, după dezintegrarea Iugoslaviei și a beneficiat de sprijinul Statelor Unite, al aliaților săi și al Curții Penale Internaționale. „Precedentul Kosovo” a fost invocat și de Federația Rusă, atunci când a recunoscut Republicile Populare Donețk și Luhansk (bazinul Donbas) după atacarea Ucrainei. Serbia este în procedură de aderare la Uniunea Europeană dar conflictele deschise cu Kosovo și relațiile cu Moscova considerate la Bruxelles mult prea „apropiate” au stagnat repetat acest proces.
@ Ambasadoarea ucraineană în Bulgaria, Olesya Ilashchuk, a fost convocată la Ministerul de Externe de la Sofia, datorită unui incident care a implicat prăbușirea unei drone ucrainene pe teritoriul țării, după survolul unei zone învecinate din România. Vehiculul UAV nu a fost detectat de Centrul NATO aflat în Spania, dar nici de radarele României sau Bulgariei. Radev a clarificat că nu există victime sau pagube, iar o anchetă este în curs. Resturile au fost recuperate de investigatori în apropierea unui câmp de floarea-soarelui, la aproximativ 200 de metri de o stație de compresoare românească și la aproximativ 1 kilometru de o stație de compresoare bulgară de pe conducta de gaze trans-balcanică Ucraina-Turcia. Principala opinie a anchetatorilor este că drona explodată este una de tip “momeală” (clasa Maiia) folosită de armata ucraineană pentru slăbirea și divizarea tirului de antiaeriană inamic. Drona a intrat în spațiul aerian bulgar din direcția României pe data de 08.08, la orele 08:00 am și a explodat prin auto-detonare, la aproximativ 100 de metri de frontieră, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam. Anchetatorii bulgari spun că drona a fost lansată din Ucraina dar și-a modificat traiectoria prin pătrunderea într-un câmp magnetic generat de sistemele anti-aeriene rusești.
@ Un tribunal sirian l-a condamnat (în lipsă) la moarte pe ex-președintele Bashar al-Assad pentru crimă cu premeditare, tortură și crime împotriva umanității comise în timpul războiului civil din țară: Bashar a fost și secretar-general al partidului de guvernământ Ba’ath Socialist, fiind fiul fostului președinte Hafez al-Assad, care a condus Siria între 1970 și 2000 și a fost un bun prieten al ex-președintelui Comunist din România, Nicolae Ceaușescu. Fratele mai mic al lui Assad, Maher, și vărul său matern, Atef Najib, au primit condamnări la moarte în același caz la a Patra Curte Penală din Damasc. Najib a fost singurul inculpat prezent fizic în instanță: el a fost șef al securității politice din provincia Daraa, iar Maher al-Assad a fost un comandant militar în forțele regulate siriene, ambii fiind implicați în trecut, în represiuni politice ordonate de Bashar. Liderul autoritar sirian, care este un credincios Alawit, se află refugiat din 2024 la Moscova, după ce un război civil deopotrivă sectarian și politic, care fusese declanșat în 2011, a condus la ocuparea capitalei de un grup de rebeli, în majoritatea lor islamiști Sunni: din 2015, Bashar ceruse și obținuse de la președintele rus Vladimir Putin o intervenție militară în Siria, dar Kremlin a decis retragerea forțelor sale în dec. 2024.
@ Guvernul spaniol a revizuit „în creștere” numărul migranților marocani sau din Africa sub-sahariană, care au ajuns în Ceuta în timpul traversării în masă din 30 și 31 iulie 2026, plasând noua statistică la cca 80.000 de persoane: estimările inițiale fuseseră de 40-62000 de persoane. Ministrul Politicii Teritoriale Ángel Víctor Torres, care s-a întâlnit cu președintele din Ceuta, Juan Jesús Vivas, a descris invazia din Ceuta drept „o urgență masivă”, subliniind că orașul s-ar fi confruntat cu „colaps total” dacă majoritatea celor care au sosit nu s-ar fi întors în Maroc în termen de 24 până la 48 de ore. Vivas și Regele Spaniei, Felipe VI, au criticat ineficiența modului cum guvernul Pedro Sanchez a intervenit în oraș. Ministrul a declarat reprezentanților mass-media că guvernul va continua să lucreze „pentru a restabili normalitatea pe străzile orașului”. Italia, care are sprijinul mai multor state UE, a suspendat acordul Schengen cu Spania și efectuează control de documente, iar alte state europene- precum Germania, au cerut prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez să se asigure că migranții din Ceuta vor reveni în țările lor. Delegația Guvernului din Ceuta lucrează în prezent la identificarea minorilor migranți care ar trebui să fie returnați familiilor lor sau trimiși în Spania continentală, în centre de primire, un proces la care guvernul Marocului s-a oferit să ajute: după o experiență mai veche, caracteristică valului de migrație ilegală pornit după 2015 spre Europa, lucrul cu minori este mai dificil deoarece marea majoritate a migranților își distrug documentele și mulți adulți oferă ofițerilor nume și vârstă false. Tores a estimat numărul minorilor neînsoțiți aflați în Ceuta la aproximativ 1.400. Ca frontieră externă a UE, Spania lui Sanchez a rămas un nedorit „furnizor” de migrație ilegală în Uniune, deși Pactul pentru Migrație adoptat de UE reglementează o punere sub control al fenomenului și o intensificare a deportărilor către țările de origine.
@ Mai mult de 250 de morți au fost raportați în Columbia și cca 500 de persoane au fost rănite după un cutremur devastator care a avut 7.4 grade pe Scara Richter. Oficiali locali citați de Reuters, apreciază că a fost cel mai puternic cataclism din ultimul secol, multe dintre victime fiind înregistrate în jurul epicentrului satului San José del Palma (provincia Chocó), pe segmentul Pereira- Cali. Spitale, școli, adăposturi de animale au fost avariate, iar blocuri întregi de apartamente, case, școli și centre de sănătate au rămas crăpate, înclinate sau aplatizate. Potrivit AFP, preşedintele Columbiei, Abelardo de La Espriella, a declarat ”stare de urgenţă” în țară, iar echipele de salvare sapă prin munții de dărâmături din vestul Columbiei, încercând să identifice supraviețuitori sub clădirile care s-au prăbușit. În România, președintele Nicușor Dan a transmis pe X că „România își exprimă solidaritatea” cu poporul din Columbia și că dorește „ tuturor celor răniți o recuperare rapidă”. Deoarece Guvernul nu a făcut niciun anunț în acest sens, nu este clar dacă România va contribui în Columbia cu ajutoare sau staff pregătit pentru intervenții la evenimente seismice.