08/2026  DAN ALBEGRU

@Agenția bulgară BTA anunță că s-a înregistrat o ușoară creștere a nivelului fluviului Dunărea și că nu există nave blocate pe sectorul bulgăresc: raportul a fost întocmit de Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării. Conform datelor, nivelul fluviului a crescut cu 2 cm la stația hidrometrică din Ruse, cu 1 cm la Nikopol și cu 4 cm la Sviștov. La Lom s-a înregistrat o scădere de 4 cm. Nu s-au consemnat modificări la stațiile hidrometrice din Novo Selo și Silistra. Specialiștii bulgari au insistat că toate restricțiile privind pescajul navelor rămân în vigoare pe întregul sector bulgăresc al fluviului, iar situația rămâne dificilă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, pe sectorul românesc, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost staționar, sub media multianuală a lunii august, iar în aval de Porţile de Fier, debitele au fost în scădere ușoară pe sectoarele Gruia – Calafat, Călărași. În urmă cu mai mult de o săptămâna, România a închis Centrala Atomo-Electrică de la Cernavodă din cauza cotelor scăzute ale Dunării, care periclitează sistemul de răcire. Cernavodă produce cca 20% din electricitatea țării, dar contribuția sa la stabilizarea prețului național nu este considerată semnificativă de mulți ani, dat fiind că România se menține printre statele UE care produc cel mai scump kilowatt. Anterior, pentru creșterea fluxului de apă la Centrală, România a dinamitat Stânca Pârjoaia aflată pe cursul Dunării și a scufundat barje încărcate cu anrocamente, dar eforturile au fost inutile.

@Organizarea unor alegeri pe timp de război în Ucraina, în timp ce luptele active cu Rusia continuă, ar „distruge” țara prin divizarea ucrainenilor, a declarat președintele Volodimir Zelenski preluat de Reuters: el a transmis prin șeful cancelariei sale, Andrii Yermak, că alegerile vor fi făcute „imediat după război”. Comentariile au fost primele pe această temă după ce  fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a cerut public organizarea unor alegeri în timp de război. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi de asemenea favorabil alegerilor. Critici ai lui Zelenski consideră că liderul ucrainean dorește nemărturisit să rămână la putere în ipoteza că o eventuală victorie electorală a Partidului Democrat american (cvasi-neomarxist) îi va oferi un ajutor militar și financiar sporit. America are programate alegeri generale („midterm elections”) în nov. 2026 și alegeri prezidențiale în 2028. Relațiile lui Zelenski cu administrația Trump au fost mai degrabă de cordialitate rece, după ce Kievul a fost suspectat repetat de implicare electorală pro-partidul Democrat. Ucraina trebuia să organizeze alegeri prezidențiale în luna martie sau aprilie 2024, la încheierea mandatului de cinci ani al președintelui Zelenski, dar a anulat scrutinul, deoarece Constituția țării nu permite organizarea de alegeri pe perioada în care este în vigoare legea marțială, impusă pe 24 februarie 2022, data declanșării invaziei ruse.

@România este încercuită de drone: Ministerul Apărării Naționale a anunțat identificarea unui aerovehicul UAV de tip Gerbera în raionul Gura Portiței, o zonă turistică binecunoscută, situată la întâlnirea dintre Dunăre și Marea Neagră, care administrativ, face parte din comuna Jurilovca (Tulcea). „Duminică, 23 august, o echipă de scafandri militari s-a deplasat la bordul unei nave a Gărzii de Coastă, pentru verificarea unui obiect plutitor suspect. Ei au confirmat prezența unui fragment de dronă aeriană, model Gerbera, care avea o încărcătură explozivă. Obiectul a fost neutralizat la fața locului, în condiții de siguranță”, a transmis MApN. Anterior, un corp de dronă similară celei de la Gura Portitei, a fost identificat pe plaja „Stațiunii Tineretului” Costinești: în urmă evaluării pirotehnice, s-a stabilit că nu prezenta încărcătură explozivă.

@Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțional „amendamentul Fritz” introdus de PSD în Legea integrității,: „Legea nouă se va aplică atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifică ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”, se stipulează în motivare. „Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situațiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Amendamentul a fost declarat constituțional de CCR, cu un vot de 5 la 3 și va afecta mandatul de primar la Timișoara al lui Dominic Fritz, aflat în conflict cu Agenția de Integritate. Cei cinci judecători care au votat pentru ca legea să aibă efecte retroactive sunt Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină, iar cei care s-au opus sunt Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dragoș Dacian. Cu o zi înainte de discuții și vot, Tănăsescu se întâlnise „privat” cu premierul interimar Ilie Bolojan, un aliat cunoscut al liderului USR Dominic Fritz: ulterior scandalului izbucnit, cei doi au negat că ar fi discutat despre „amendamentul Fritz”. Potrivit ziarului „Gândul”, liderul USR a anunțat că nu renunță la mandatul de primar și că va contesta decizia Curții Constituționale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO.

@Sindicatul lucrătorilor de frontieră din Spania a anunțat public că autoritățile spaniole fuseseră avertizate cu privire la potențialul haos din orașul -enclavă Ceuta, dar nu au acționat. Premierul Socialist de extremă stânga Pedro Sanchez se află sub presiunea administrației Ceuta și a partidelor de opoziție ca să deporteze migranții rămași încă pe plajele de la Ceuta, care mai speră să ajungă în Spania continentală. Coaliția de guvernare a scăzut drastic în sondaje, în timp ce formațiunile de Opoziție Partidul Popular (PP) și Vox au avansat în opțiunile electoratului: un sondaj recent Sociometrica arată că PP ar lua 189 de locuri în parlament, iar Coaliția de la guvernare ar scădea abrupt la 110. Președintele din Ceuta, Juan Jesús Vivas și Regele Spaniei, Felipe VI, au criticat ineficiența acțiunilor guvernului Pedro Sanchez după ce cca 82000 de migranți marocani sau din Africa sub-sahariană, au invadat teritoriul spaniol Ceuta în zilele de 30 și 31 iulie 2026, cu acceptul tacit al grănicerilor din Maroc și al poliției spaniole. Ca frontieră externă a UE, Spania lui Sanchez a rămas un nedorit „furnizor” de migrație ilegală în Uniune, deși Pactul pentru Migrație adoptat de UE reglementează o punere sub control al fenomenului și o intensificare a deportărilor către țările de origine. Sanchez nu a făcut nimic din toate acestea, iar localnicii din Ceuta dar și spaniolii de pe continent au cerut repetat intervenția guvernului și deportarea grupurilor sosite din Maroc.  Din iunie a.c., folosind un decret regal și ocolind Parlamentul, unde partidul său de extremă stânga Socialist nu are o majoritate, Sanchez a „legalizat” statutul a cel puțin 1.2 milioane de migranți ilegali aflați în Spania. După invazia din Ceuta a migranților africani, mai multe state UE au cerut scoaterea Spaniei din Spațiul Schengen, iar Italia a introdus controale la frontiera cu statul iberic pentru a preveni răspândirea migranților ilegali. Pe teritoriul Ceuta încă se află 8-11000 mii de migranți care organizează proteste și cer să fie transportați în Spania.