08/2026 TRAIAN G. HORIA

Până la izbucnirea conflictului armat din Ucraina (24 februarie 2022), România avea un număr limitat de forme de relief: câmpii, dealuri, Casa Poporului, câțiva munți, gropi în asfalt și vro câteva gropi-exploatații de cărbune, închise de cei din Coaliția PNL-USR-UDMR la cererea Comisiei Europene. După prima dronă prăbușită în România (septembrie 2023, lângă localitatea Plauru, Tulcea) s-a adăugat ca formă de relief „fragmentul de dronă”, cel la care vin fătucile din presă și specialiștii Armatei ca să fotografieze, să facă măsurători și să raporteze populației cât mai e până la război. Prezența dronelor prăbușite pe teritoriul României a devenit, din păcate o banalitate. MApN a anunțat că în dimineața zilei de sâmbătă, 22 august, a fost solicitat să intervină pentru verificarea unor fragmente de dronă aeriană pe plaja Tuzla, semnalate printr-un apel la numărul unic de urgență 112. O echipă de scafandri militari s-a deplasat în zonă și a confirmat existența unui UAV, procedând la o „evaluare pirotehnică”. „A fost confirmată prezența unei încărcături explozive, care a fost neutralizată prin detonare controlată, în condiții de siguranță”, a transmis ulterior MApN, printr-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, ”primele verificări indică faptul că fragmentele proveneau de la o dronă de fabricație ucraineană”. Incidentele cu drone – deopotrivă ucrainene sau rusești, au devenit tot mai numeroase și s-a instalat deja o oarece oboseală publică în România: în 2026, ziarele nu mai „explodează” să analizeze fiecare metru de teren, președintele și guvernul nu mai protestează, Țoiu nu mai concediază diplomați ruși non-grata. România este un teritoriu sterp, cotropit de avioane căptușite cu explozibili care aterizează fără pilot în „zone nelocuite”. Singurul eveniment în care au fost răniți cetățeni români (29 mai a.c.) s-a consumat la Galați, când o dronă Geran a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe. De atunci, bravii conducători politici se roagă Domnului (mai puțin USR, care se roagă direct dumnezeilor pitici de la Bruxelles) să nu intre foarte multe vehicule aeriene militare în țară. Aceasta, deoarece România nu este pregătită să facă față unui atac aerian: s-a văzut elocvent acest lucru, când a explodat drona din Bulgaria la 100 metri de frontiera cu România. Dronele care zboară la joasă altitudine pot petrece cât timp doresc în spațiul aerian al țării: nici radarele NATO din Torrejon- Spania (care protejează „flancul sudic” sic!, n.n.), nici radarele României, nu le vor descoperi foarte rapid: nu există câmp de interferență „suficient”. Mai degrabă, dronele (în zbor sau deja prăbușite) pot fi descoperite mult mai prompt de cetățenii care umblă cu căruțele după fier vechi. Un strigăt neaoș de „Io-te, tată, drona-n pom!” al avertizorilor ar fi mult mai eficient decât orice semnal de alertă venit dinspre vr’un radar spaniol al NATO: oricum, în Spania, premierul Pedro Sanchez e mult mai ocupat să aducă migranți ilegali în Vestul Europa, decât să deporteze drone ilegale din Estul Europei.