09/2026 – MAGDA MUNTEAN

În societatea contemporană, utilizarea tehnologiei a devenit o parte indispensabilă a vieții de zi cu zi. Internetul, telefoanele inteligente, rețelele sociale, diversele aplicații digitale, sunt astăzi utilizate în toate domeniile de la educație și muncă până la comunicare, divertisment și cumpărături. Ne place sau nu să recunoaștem, suntem dependenți de utilizarea tehnologiei pentru că în multe situații ne simplifică viața dar și pentru că în ea căutăm un substitut la ceea ce nu mai găsim în viața reală. Totuși nu mulți dintre noi sunt conștienți de consecințele acestei dependențe sau de efectele produse de infrastructura utilizată pentru ca noi să putem beneficia de această tehnologie.

Dacă am întreba toți utilizatorii internetului unde merg datele pe care le generează (fotografii, video, mesaje etc.) mulți nu ar ști probabil să răspundă iar alții ar spune că în cloud. În realitate, acestea sunt stocate și procesate în centrele de date. Ce sunt acestea? Centrele de date (data centers) sunt clădiri sau complexe special construite pentru a găzdui echipamente informatice care stochează, procesează și distribuie date și aplicații prin internet sau rețele private. Pe scurt ele reprezintă „inima” infrastructurii digitale, centrele nervoase ale economiei globale. Fără ele, lumea s-ar opri brusc: zborurile ar fi suspendate, Wall-Street-ul s-ar bloca iar unii dintre noi, probabil ar fi disperați.

Un centru de date conține de obicei:

Servere – computere foarte puternice care rulează aplicații și stochează informații.
Sisteme de stocare – hard diskuri și SSD-uri unde sunt păstrate datele.
Echipamente de rețea – routere și switch-uri care conectează serverele între ele și la internet.
Sisteme de răcire – elimină căldura produsă de echipamente pentru a preveni supraîncălzirea.
Surse de alimentare de rezervă – baterii (UPS) și generatoare diesel sau pe gaz pentru a menține funcționarea în cazul unei pene de curent.
Sisteme de securitate – supraveghere video, control al accesului, detectare și stingere a incendiilor.

Pe măsură ce utilizarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale crește și numărul centrelor de date este în continuă expansiune, iar acestea consumă cantități mari de energie electrică și necesită sisteme de răcire foarte eficiente. În plus, pentru construirea microcipurilor care sunt încorporate în unitățile de calcul din cadrul centrelor de date, este nevoie de litiu și cupru, materii prime pe care UE le importă din China. În 2022, UE a importat materii prime în valoare de 125 de miliarde de euro (106 miliarde de lire sterline) , în timp ce a exportat materiale în valoare de 76 de miliarde de euro – un deficit comercial. Tocmai de aceea, există companii care intenționează să deschidă mine de litiu și cupru în zone unde există aceste zăcăminte cum ar fi Extremadura și Castilla la Mancha din Spania, promițând o redresare economică rapidă a regiunilor prin crearea de noi locuri de muncă și implicit atragerea populației (sunt slab populate fiind considerate zone sărace). Dar, chiar dacă sunt sustenabile, aceste centre de date consumă cantități uriașe de energie pentru a rula serverele și au nevoie de cantități enorme de apă pentru răcirea echipamentelor, asta în condițiile în care Spania se confruntă cu seceta, an de an. Evaluarea impactului asupra mediului pentru guvernul regional Castilla-La Mancha a arătat că vor fi necesari aproximativ șase litri de apă pe secundă pentru răcirea centrului de date.

La noi în țară există deja astfel de centre în București, Cluj, Craiova, Timișoara, Constanța, Brașov, Ploiești și Drobeta Turnul Severin.

Deși extinderea acestor centre de date susține digitalizarea și poate aduce investiții importante, pentru România reprezintă o provocare mai ales pe fondul crizei energetice declanșate în vara acestui an. Soluțiile propuse de guvern și de Comisia Europeană ar fi extinderea în paralel a rețelelor electrice, a producției din surse regenerabile și a capacităților de stocare. Până la această extindere însă ar trebui să ne oprim un pic din construirea infrastructurii digitale pentru că după cum s-a constatat, nu avem resursele necesare de energie pentru a o alimenta decât dacă suntem dispuși să facem economie așa cum ni s-a sugerat.

Se vorbește mult despre impactul pe care îl are și îl va avea inteligența artificială asupra societății dar se neglijează un aspect important: cu cât societatea devine mai dependentă de tehnologie cu atât crește și infrastructura fizică necesară pentru susținerea acesteia, iar impactul acesteia asupra mediului și implicit asupra vieții noastre nu trebuie ignorat.