09/2026
@Germania a atras de partea sa Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda și Suedia, și solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro din bugetul propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034, vizând o echilibrare pe toate domeniile de cheltuieli. Potrivit Agerpres, tările doresc mai multe fonduri pentru apărare, competitivitate, migrație și suveranitate, în timp ce se opun noilor împrumuturi comune ale UE ca soluție. Solicitarea ridică dificultăți neprevăzute pentru Comisia Europeană, obișnuită să instrumenteze credite sindicalizate fără discuții laborioase cu membrii blocului. În acest caz, sunt șase state bogate care admit balanțe negative (sumele returnate de UE sunt mai mici decât cele virate la bugetul Comisiei) și care sunt interesate în acest context de eficiență, echilibrare, responsabilizare, reducere și menținere a staff-ului existent. Cele șase state au dat publicității o declarație comună potrivit căreia bugetul propus de Comisie, de aproape 2 trilioane de euro (2,33 trilioane de dolari), pentru perioada 2028-2034 ar trebui redus „într-un mod echilibrat”, toate domeniile de cheltuieli contribuind la reduceri. Comisia Europeană dorește să se ajungă la un acord până la sfârșitul anului 2026: Bugetul UE, numit Cadrul Financiar Multianual (CFM), necesită unanimitate pentru toate cele 27 de state membre.
@Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat o încetare temporară a loviturilor asupra capitalei ucrainene Kiev, în contextul în care trimișii speciali ai președintelui nord-american Donald Trump (Steve Witkoff și Jared Kushner), urmează să fie primiți de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Trump și-a trimis emisarii pentru o revigorare a tratativelor, care în ultimul timp au fost menținute doar pe canale diplomatice normale: „Steve și Jared au cu ei un plan de pace” a declarat Trump reporterilor. Steve Witkoff și Jared Kushne s-au aflat în Moscova, unde au avut o întâlnire de mai multe ore cu Vladimir Putin. Vizita celor doi a survenit la puțin timp după ce televiziunea CBS a raportat o misterioasă vizită a directorului CIA John Ratcliffe la Kremlin: deși scopul călătoriei nu este clarificat, se știe că Ratcliffe a participat la discuții cu șefi ai serviciilor speciale din Federația Rusă, eventual asistați pentru o perioada scurtă și de Putin. Oprirea focului în Kiev a intervenit la scurt timp după ce Rusia a bombardat sediul Central al Agenției de Securitate ucrainene SBU, situată la cca 800 de metri distanță de Ambasada României din Kiev.
@Trei tancuri petroliere ale Iranului au fost bombardate de marina americană dizlocată în apele Iranului, în interiorul strâmtoarei Hormuz. Comanda armatei americane (Centcom) a menționat că una dintre nave se afla în Golful Oman și a fost distrusă complet. Celelalte două au fost avariate în largul Kharg Island, o insula bogată în exploatații petroliere. Cele mai recente informații acreditează faptul că traficul navelor iraniene a scăzut atât de mult în strâmtoare, încât exportul produselor petroliere este stopat complet. Statele Unite au blocat toate porturile Iranului și controlează inclusiv rarele transporturi sosite pe firul de apă al Omanului. Luptele din Hormuz au condus la o creștere globală rapidă a prețurilor la toate produsele de petrol, dar și la gaz: în România, prețul benzinei- standard a atins cea mai ridicată valoare din istoria României (între 9,64 și 9.70 lei litrul în benzinăriile Petrom, un maxim istoric), iar motorina a depășit 10 lei per litru.
@ Criza de Guvern din România a continuat, deși președintele Nicușor Dan a încercat să atenueze tensiunile și a lăsat să se înțeleagă că are o nouă opțiune de prim-ministru, care să-l înlocuiască pe Ilie Bolojan: numele enigmaticului candidat ar putea fi aflat în câteva zile, în timp ce numele unui al doilea candidat este deja cunoscut: ar fi vorba de președintele PSD Sorin Grindeanu. Guvernul Bolojan a fost demis la dată de 5 mai 2026, cu 281 de voturi și doar 4 voturi împotrivă. Restul parlamentarilor, până la cei 431 prezenți în sală, s-au abținut de la vot. Bolojan a fost găsit vinovat de „distrugerea economiei, sărăcirea populației și vânzarea frauduloasă a averii statului”, mulți critici observând că guvernul a impozitat abuziv mamele, pensionarii și studenții din România, pentru a sprijini financiar războiul din Ucraina. După trei tentative de configurare a unui nou guvern, președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu liderii partidelor reprezentate în parlament, în speranța găsirii unei formule politice care să asigure o majoritate. Potrivit Constituției, o prelungire a crizei pe o perioada nedeterminată, ar putea conduce spre demiterea președintelui sau alegeri anticipate.
@ În Spania au fost organizate manifestații-mamut în sprijinul rezidenților din Ceuta (Spania) care se simt amenințați zi de zi de prezența migranților ilegali care au forțat intrarea în oraș. Mai mult de 300 de localități au găzduit manifestații uriașe, vehiculându-se participarea a 2-3 milioane de persoane în întreagă țară, în timp ce Poliția susține că au fost cca 500000. Protestatarii au cerut demisia sau demiterea prim-ministrului Socialist Pedro Sanchez care, din motive neelucidate, ezită să procedeze la deportarea migranților: unii critici insistă că Sanchez temporizează trimiterea migranților în țările de origine deoarece intenționează să îi transporte în Spania continentală. Guvernul a trimis deja la centrele din țară mai mult de 1500 de migranți asimilați ca „minori”. Numărul migranților marocani sau din Africa sub-sahariană care au ajuns în Ceuta în timpul traversării în masă din 30 și 31 iulie 2026 a fost de cca 80.000 de persoane, după ce estimările inițiale fuseseră de 40-62000 de persoane. Ministrul Politicii Teritoriale Ángel Víctor Torres, care s-a întâlnit cu președintele din Ceuta, Juan Jesús Vivas, a descris invazia din Ceuta drept „o urgență”, subliniind că orașul s-ar fi confruntat cu „un colaps total” dacă majoritatea celor care au sosit nu s-ar fi întors în Maroc în termen de 24 până la 48 de ore. Administrația de la Ceuta și Regele Spaniei, Felipe VI, au criticat ineficiența modului în care guvernul Pedro Sanchez a intervenit în oraș. Situația se complică însă , deoarece vecinii europeni nu vor să preia din fluxul migrational spaniol, iar Italia- sprijinită și de alte state- a anulat Spațiul Schengen la granița cu Spania și a instalat reurse noi – în oameni și tehnică- pentru controlul la frontiere.
