02/2026 – SJA

Iată că Legea nr. 241/2025, cunoscută drept Legea Vexler, a început să fie invocată de diverse grupări și asociații cu scopul de a anula valoarea unor personalități ale culturii românești. Este și cazul Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad care cere imperativ schimbarea denumirii Bibliotecii „Octavian Goga” din Cluj, amenințând cu procese. Această situație ridică întrebări esențiale despre limitele legii, raportul dintre cultură și responsabilitate istorică, precum și despre riscul unor interpretări excesiv punitive.

Deocamdată, Consiliul Județean Cluj a refuzat să ia o decizie dar a solicitat expertiza istoricilor de la Academia Română pentru a analiza dacă activitatea lui Octavian Goga a avut legătură cu antisemitismul sau mișcarea legionară.

Octavian Goga ocupă un loc incontestabil în istoria literaturii române. Poezia sa, centrată pe suferința țăranului român și pe ideea demnității naționale, a contribuit decisiv la afirmarea liricii de inspirație națională la începutul secolului XX. Din acest punct de vedere, opera sa rămâne valoroasă și importantă pentru identitatea noastră națională.

Imagine:bjc.ro

Chiar dacă în activitatea sa politică a adoptat un discurs naționalist, fără a fi însă asociat cu mișcarea legionară, în cazul de față este vorba despre denumirea unei biblioteci, o instituție publică ce funcționează ca un centru comunitar și cultural, un loc în care oamenii caută materiale destinate lecturii, studiului și documentării. Denumirea bibliotecii din Cluj cu numele lui Octavian Goga, nu este altceva decât o recunoaștere a contribuției literare a poetului la patrimoniul nostru cultural. În acest caz, cererea asociației mai sus amintite nu poate fi interpretată altfel decât ca o cenzură culturală și creează un precedent periculos

Dacă tot s-a acceptat promulgarea acestei legi, este important ca cel puțin să evităm să o transformăm într-un mijloc de epurare simbolică a patrimoniului cultural. Nu putem permite ca simpla existență a unor convingeri politice să fie suficientă pentru a elimina personalități din spațiul public pentru că asta ar însemna ca mare parte a istoriei culturale și politice românești să devină vulnerabilă în fața a tot felul de interpretări.