LA HADÂMBU

11/2025 - ANCA MUȘAT Când am sărit în Buburuza mea, nu am știut precis ce mesaj să las în urmă, pe scrinul din sufragerie: ar fi putut fi ceva de genul „plecată fără adresă”– la urma urmei în pandemie știi când pleci, dar nu știi când revii. Au fost unii care au trimis ilustrate din Italia după ce lăsaseră bilete mamelor lor că-s plecați la magazinul din colț, să cumpere pâine. Eu plecam să-mi cumpăr liniștea, departe de Marele Oraș, având o singură grijă: să nu călătoresc duminica, pe timpul Liturghiei, se zice că aduce ghinion. Am sărit în mașină și dusă am fost: cuplare, frână, ambreiaj, dă-i accelerație, amgreiaj, (trece o babă strada) claxon, accelerație, frână din nou. Țin minte că pe la intrarea în Iași mi-a tăiat calea o pisică neagră și am respirat ușurată: avea să fie o zi reușită, eu chiar cred în superstițiile răsturnate. La Mironeasa, în județul Iași, există un schit întemeiat cândva de un boier numit Iani Hadâmbu: e la loc retras, pe un vârf de…