15/06/2026 - SJA Imagine: arhiva SJA - La Bașpânar Emin, intrarea Numărul Unu  Un stol de gâşte planează periculos la joasă altitudine: au direcţie bună, nu lovesc acoperişurile scunde ale caselor. N-au salvat ele Capitoliul, dar mesele localnicilor sigur le-au ţinut în siguranţă. Vreo două doamne, cu broboade înfăşurate pe cap după moda orientală, se mişcă alene între reperele fundamentale ale comunităţii: se mişcă, adică, dinspre soare spre magazinul sătesc, pe drum de profet, tocit cu papucii de multe generaţii de turci. Când vor ajunge la magazinul sătesc … ele vor evita camera unde este „Clubul bărbaţilor”: acolo au acces doar bărbaţii, cu berile, tutunul şi ideile lor sofisticate. Cele două doamne vor intra în camera de alături, unde se vinde făină, pesmet şi mălai. „La noi la islamici, doamnele n-are voie să bea băutură. Cu fumatul se mai permite, mai vedem, da’ cu alcoolul, nu!”, ne explică Daut, care este şi muzicantul satului. Daut este un turc cu ochi albaştri şi…

06/2026 DAN ALBEGRU DESPRE METODELE DE A FACE BANI ALE UNOR ROMÂNI DIN OCCIDENT: "FIERUL VECHI", "SACOȘA DE ALUMINIU","ZIARUL" De la acceptarea României  în Uniunea Europeană, nu puține au fost vocile occidentale care au susținut că țară noastră nu era pregătită să adere la acest gigantic proiect. Unul dintre motivele des invocate s-a referit invariabil la exportul de infracționalitate: în prezent, odată cu sosirea primăverii, Gara de Nord sau aeroportul Otopeni au devenit escale pentru sute de români care pleacă în Occident având un singur scop: îmbogățirea prin furt. Evident, nimic nu este întâmplător: cum s-a văzut în mass-media autohtonă, Justiția din România lasă frecvent  infractorii în libertate și, în plus, lacunele sistemului au permanentizat în țară analfabetismul și lipsa oricărei meserii învățate în rândul unei părți largi a tineretului. Altfel spus, pe lângă muncitorii care au plecat sau pleacă legal, în baza unui contract de muncă, în Occident se află în prezent zeci de mii de tineri sau mai puțîn tineri români care…

01/2026 -SJA Pe site-urile de vânzări, un craniu de Urs al Cavernelor (cu lungimi pornind de la 40 cm) era oferit cu preţuri cuprinse de până la 6-7000 dolari, fără cheltuieli de transport şi chiar reproducerile sunt extrem de scumpe. De asemenea, un schelet cu înălţimea de cca 2,5 metri era ofertat cu preţuri de până la 35000 dolari. Dar piață a evoluat ulterior, iar mirajul îmbogăţirii rapide prin comercializarea unor „grămezi de oase” a născut de timpuriu în România o nouă clasă de căutători de comori: practic, celor care scormoneau cetăţile dacice după tezaure li s-au adăugat cei care săpau după oase. Specialiştii care cunosc amploarea fenomenului au susţinut din anii 90 că peşterile trebuie protejate suplimentar prin lege. “Ar trebui, de exemplu, să se renunţe la traseele marcate care conduc către astfel de peşteri cu osuare, iar dacă nu au un curator, să li se atribuie unul. Sunt peşteri în Munţii Apuseni care nu au nici măcar o poartă, nu…