05/2026 – SJA

@Cel puțin 13.000 de zboruri – reprezentând două milioane de locuri mai puțin – au fost anulate la nivel global de către companiile aeriene deja în luna mai, datorită crizei de kerosen, potrivit analiștilor în Aviație Cirium. Criză survine după ce în feb. 2026, o Coaliție Israel-Statele Unite a lansat atacuri aeriene și de artilerie ample împotriva Iranului, dar fără desantarea de trupe. În prezent, porturile iraniene sunt blocate de flota Statelor Unite, fapt care a produs o reducere fără precedent a exporturilor de combustibili rafinați dinspre Iran și statele arabe din Golf spre consumatorii din Europa, inclusiv pentru aviație. În același timp, elemente din flota Teheranului continuă să navigheze pe strâmtoarea Hormuz, menținând o atmosfera agresivă pentru orice navă încărcată care ar încerca să traverseze canalul. Site-ul de știri msn.com relatează că Marea Britanie este una dintre cele mai afectate state de această criză, cu numeroase destinații suspendate către Germania, Iordania, Nigeria și Statele Unite. În Germania, operatorul Lufthansa a comunicat că va suspenda mai mult de 20000 de zboruri din Europa, datorită faptului că scumpirea combustibililor “face afacerea neprofitabilă”. La nivel global, situația ar putea fi îmbunătățită doar de o stopare a ostilităților militare, care însă arată în continuare improbabilă, prin continuarea schimburilor de focuri între tabere: Agenția iraniană IRNA a anunțat că Teheran a răspuns celor mai recente propuneri de pace ale SUA, dar nu a oferit detalii.
@Un armistițiu de trei zile convenit de Ucraina și Federația Rusă și intermediat de Statele Unite, a fost încălcat sporadic pe câmpul de lupta din Donbas, anunță Agerpres. Intervievat după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că se va întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski numai după ce va fi convenit un acord de pace durabil adăugând că, în opinia sa, conflictul din Ucraina se îndreaptă spre final. Kremlinul se așteaptă la reluarea rapidă a eforturilor de mediere ale SUA, dar insistă că nu vor exista progrese la masă tratativelor dacă Ucraina nu-și va retrage total forțele din Donbas (regiunile Lugansk și Donețk), lucru respins repetat de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski. Pe 22 feb. 2022, Rusia a înaintat în Ucraina, ocupând zone semnificative din Donbas și adiacent: după patru ani de război, Luhansk este ocupat de ruși în proporție de 99%, iar Donețk în proporție de 78%: în plus, 74% din teritoriul provinciei Zaporozhye, respectiv 76% din Kursk, sunt controlate de ruși. Zelenski a refuzat de mai multe ori angajarea de negocieri decisive fără o retragere militară rusă din cele patru regiuni.
@ Mai multe grupuri de pasageri spanioli și francezi și membri ai echipajului au debarcat de pe un yacht de lux ancorat în Tenerife (Spania), acolo unde fusese semnalat un focar de hantavirus, care a provocat trei decese: toți cei evacuați vor fi testați și îmbarcați pe avioane pentru a fi trimiși în țările lor de origine, informează website-ul Yahoo. Hantavirusul este răspândit de obicei prin rozătoare, dar transmisibil și de la persoană la persoană în cazuri rare de contact apropiat, și a fost detectat pentru prima dată de oficialii din domeniul sănătății din Johannesburg (Africa de Sud) pe 2 mai a.c., în timp ce tratau un bărbat britanic la terapie intensivă: trei săptămâni anterior, un alt bărbat cu simptome asemănătoare, decedase. Pe Facebook, un document care enumeră evenimentele medicale de după inoculare cu vaccinul Pfizer-BioNTech COVID-19, a anunțat că „ infecția pulmonară cu hantavirus se află pe lista efectelor secundare ale vaccinului Pfizer Covid”, fapt negat de compania Big Pharma. Organizația Mondială a Sănătății a recomandat o carantină de 42 de zile pentru toți pasagerii de pe ambarcațiune, a declarat Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de gestionare a epidemiilor și pandemiilor, într-o conferință de presă. La rândul sau, vorbind despre starea celor 17 pasageri americani, Jay Bhattacharya- directorul interimar al CDC din SUA, a declarat pentru canalul CNN că “(hantavirus, n.n.) nu este COVID și nu vrem să-l tratăm ca pe COVID”.
@ Fostul premier maghiar Viktor Orban, a transmis noului guvern al lui Peter Magyar, că dacă nu luptă cu Bruxelles, ei “vă vor călca în picioare”. “A ne îndepărta de poziția patriotică, a ceda sau a ne supune Bruxelles-ului ar fi o greșeală strategică uriașă, iar Ungaria va plăti un preț greu pentru asta. Dacă nu luptați la Bruxelles, ei vă vor călca în picioare, vă vor doborî și vă vor jefui. Nouă conducere trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu mi se pare că ei înțeleg asta, nu o văd încă”, a spus Viktor Orbán potrivit Clash Report, citat de Mediafax. Naționalist și euro-sceptic, Viktor Orbán a condus Ungaria începând din 2010: a fost unul dintre principalii aliați ai Rusiei în Uniunea Europeană, dar și un contestatar constant al liderilor de la Bruxelles, în special în reglementarea migrației haotice dinspre Asia, America de Sud și Africa, tolerată de Comisia Europeană sau de terți. Orban a fost cel mai longeviv șef de guvern din Ungaria, cu 16 ani de mandat că prim-ministru. Declarațiile sale survin la puțin timp după ce noul premier Peter Magyar, s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discuții privind deblocarea fondurilor UE “înghețate” ale Ungariei, inclusiv 10 miliarde de euro pe care Budapesta “riscă să le piardă definitiv” la sfârșitul lunii august a.c.: potrivit Mediafax, fondurile fac parte din alocarea UE pentru redresarea Ungariei post-Covid-19, însă Comisia a blocat procesul “pe fondul preocupărilor legate de corupție, independența justiției și standardele democratice”.
@ Ziua Regalității (10 mai) a fost marcată la Albă Iulia prin inaugurarea Piațetei „Regele Mihai I” și dezvelirea bustului fostului suveran, monument amplasat inițial pe esplanada Muzeului Național al Unirii. „În semn de recunoștință față de contribuția inestimabilă a Casei Regale a României la înfăptuirea, consolidarea, modernizarea Statului Național Unitar Român și susținerea valorilor europene, am propus Consiliului Local, iar acesta a adoptat atribuirea denumirilor Piațeta „Regele Mihai I” și Piațeta „Regina Maria” celor două ronduri de la intrările în Parcul Unirii din Albă Iulia”, a afirmat, în cadrul ceremoniei, primarul municipiului Albă Iulia, Gabriel Pleșa, citat de Agerpres. Edilul a adăugat, citat de aceeași sursă, că Alba Iulia ca „Oraș al Marii Uniri și Oraș Regal”, poartă, prin vocația să istorică, „o responsabilitate deosebită față de memoria celor care au contribuit la împlinirea idealului național”. Ziua Regalității ( care are o triplă semnificație istorică, fiind data venirii lui Carol I la București, a proclamării Independenței României față de Imperiul Otoman și a transformării țării în Regat) a fost Ziua Naţională a României din 1866 până în 1947, când puterea politică a fost preluată de Partidul Comunist, sprijinit de trupele rusești. Din 2015, a fost reintrodusă în lista marilor sărbători naționale.