05/2026 -SJA

@ Forțele navale israeliene, conduse de unitatea de comando de elită Shayetet 13, au intervenit asupra Flotilei Global Sumud (GSF), trecând la abordajul navelor de mici dimensiuni și reținând activiști, a anunțat publicația Jpost, care a completat că toți prizonierii au fost transferați pe o navă a Marinei Israeliene și debarcați în portul Ashdod. Intervenția a fost organizată după ce Ministerul de Externe al Israelului a cerut convoiului de „activiști” să schimbe cursul și să se întoarcă imediat din drumul lor spre Fâșia Gaza: responsabilii „flotilei” au refuzat, însă, să se conformeze. Flotila este considerată de Ierusalim o „provocare” după ce, în trecut, cel puțin 4 expediții similare pornite dinspre Europa sau zone limitrofe, cu scop declarat „umanitar” pentru ajutorarea populației din Gaza”, au fost blocate de Israel pe traseul maritim. Un grup turcesc aflat în spatele acestor acțiuni, IHH, a fost declarat „grup terorist” de către armata israeliană. Cel mai recent, marina statului evreu a interceptat și capturat o altă „flotila” în 30 aprilie a.c., în largul insulei Creta, când doi „activiști” de stânga ( cetățean spaniol-palestinian și brazilian) nu au fost extrădați, dar în schimb au fost prezentați unei Curți de judecători sub suspiciunea de afiliere la un grup terorist. Cei doi au fost eliberați ulterior.
@ Pakistan a înmânat Statelor Unite un plan “revizuit” pentru încetarea războiului din Golf, informează Reuters: Pakistan a fost ales ca mediator de ambele părți aflate în conflict și găzduiește întâlnirile diverselor delegații guvernamentale. După șase săptămâni de lupte, un acord de pace caracterizat ca “fragil” și “ținut artificial în viață” a fost confirmat de președintele Donald Trump, dar discuțiile sunt blocate la toate nivelurile. Washington DC cere Teheranului renunțarea la proiectul nuclear și ridicarea asediului strâmtorii Hormuz de către marina iraniană. Hormuz este o “arteră a Energiei” importantă, care facilitează transportul a 1/5 din cantitățile globale de petrol și gaz lichefiat într-un an calendaristic. La rândul sau, Iran cere deblocarea porturilor iraniene de către navele americane și o oprire a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde aliatul SUA, Israel, bombardează poziții ale grupului terrorist Shia Hezbollah. Iran a continuat să lanseze rachete spre Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar atacurile și crizele în negocieri au determinat o creștere în valoare a prețurilor combustibililor la Burse: momentan, creșterile nu sunt spectaculoase dar intuitiv, ele sunt ținute sub control de folosirea de către State a rezervelor naționale. Fiind amenințată de o criză a Energiei majoră (inclusiv a kerosenului folosit pentru avioane și furnizat majoritar dinspre statele din Golf) Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile pentru a identifica surse alternative pentru Hormuz în Africa sau America de Sud. Reamintim că pe 28 feb. 2026, SUA și Israel au lansat un atac-surpriză asupra statului Islamic Iran și a aliaților săi regionali Hezbollah, respectiv rebelii Houthi (Yemen).

Imagine: Thoman
@ Concursul Eurovision 2026, organizat de Austria, a fost câștigat de vedeta pop Dară (Bulgaria), urmată de Noam Bettan (Israel), Alexandra Căpitănescu (România), Delta Goodrem (Australia) și Șal Da Vinci (Italia). Cinci state europene au boicotat manifestarea (Irlanda, Islanda, Olanda, Slovenia și Spania), care au dorit să protesteze astfel asupra prezenței Israelului la competiție. Ostilitatea anti-Israel a inclus huiduieli în timpul evoluției reprezentantului statului evreu, dar și organizarea unor proteste de stradă. Criticii deciziei celor cinci guverne susțin că a fost vorba mai degrabă de manifestări “mascate” ale antisemitismului European dar și de ignorarea necesității de separare a Politicului de Artă și Cultură. Televiziunea Națională Bulgară a confirmat că următoarea ediție Eurovision va fi găzduită de capitala Bulgariei, Sofia.
@ Statele membre ale Consiliului Europei doresc modificarea Convenției Drepturilor Omului, care a fost folosită abuziv în Curți judecătorești și barouri de avocați pentru sprijinirea migrației ilegale, cu invocarea “drepturilor omului”: spre exemplu, au fost semnalate multe cazuri în care folosirea prevederilor CEDO a blocat deportarea unor migranți condamnați pentru infracțiuni grave pe teritoriul UE. Guvernele europene doresc implementarea de tabere de migranți în afară Uniunii (după modelul britanic “Rwanda”, preluat și de Italia în Albania) pentru perioada procesării cererilor de azil, în cadrul unui efort de reformare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv Marea Britanie, și-au exprimat frustrările față de oprirea deportărilor din motive legate de drepturile omului. Potrivit The Telegraph, într-o declarație politică, liderii europeni au afirmat că „este important că statele, inclusiv cele expuse la sosiri în masă, să poată adopta noi abordări pentru a descuraja migrația ilegală”. “Aceste abordări”, notează aceeași publicație, “au inclus acorduri de returnare cu alte țări, procesarea cererilor de azil în străinătate într-o altă țară și „centre de returnare” în țări terțe pentru solicitanții de azil respinși”. Judecători ai CEDO au suspendat în 2022 un programul de deportare în statul african Rwanda a solicitanților de azil, inițiat de guvernul Conservator britanic Rishi Sunak: ulterior, de atunci și până în prezent, aproape 200000 de migranți ilegali nedocumentați (eventual fără acte de identitate, fără CV-uri verificabile, fără dovezi că au fost persecutați în țările de origine) au fost admiși în Regat, mulți câștigând dreptul de ședere prin invocarea prevederilor CEDO.
@Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, urmând să convoace și partide minoritare, precum UNIT. Potrivit Radio România Actualități (RRA) în prima zi a lucrărilor nu s-au conturat o soluție de guvern susținut majoritar. Un șir de adversități politice menține un blocaj peste care nu s-a putut trece: PSD exclude un cabinet condus tot de Ilie Bolojan (cel care fusese deja “concediat” de Legislativ), liberalii şi USR refuză o Coaliție alături de PSD, UDMR exclude colaborarea într-un executiv format în jurul AUR, în timp ce AUR şi-a exprimat disponibilitatea (considerată majoritar că fiind fantezistă) de a forma un executiv în varianta de guvern minoritar: ulterior, a admis că ar putea participa la guvernare în diverse formule. La rândul său, partidul SOS România prin președintele Diana Sosoacă, s-a arătat nemulţumit de “ordinea” în care partidele au fost introduse la discuţii, partidul Oamenilor Tineri (POT) a intrat la discuții, iar un număr de parlamentari neafiliaţi s-au arătat de asemenea disponibili să contribuie la găsirea unei soluții politice. Lia Olguța Vasilescu, citată de Mediafax, a expus o varianta interesantă: “Putem avea un guvern minoritar în jurul PSD și cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament”, a declarat ea. Imediat, formațiunea de stânga USR a anunțat că ar fi interesată de o astfel de formulă. Reamintim că președintele Nicușor Dan a respins repetat ipoteza organizării de alegeri anticipate.