09/2026 – TRAIAN HORIA
@Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic, a murit la 84 ani într-o unitate de detenţie a ONU de la Haga, a anunțat postul sârb Informer TV, citat de Reuters. Anterior, autoritățile de la Belgrad formulaseră mai multe cereri de eliberare a sa, insistând pe starea de sănătate precară: refuzul judecătorilor de la Haga a fost considerat de sârbi „act de cruzime”. Ca fost comandant militar al forţelor sârbe din Bosnia și Herțegovina, Mladic a fost condamnat în 2017 la închisoare pe viaţă de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului civil: procesul său a fost fundamentat în special pe masacrarea în iul. 1995, a cca 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani, organizat în iulie 1995 în regiunea Srebrenica. Războiul din Bosnia-Hetegovina, care a opus forțele sârbe și unități ale rebelilor croați și bosniaci, s-a desfășurat între 1992-1995 și a provocat cca 101.000 victime, majoritatea bosniaci. Guvernul de la Belgrad a anunțat că înmormântarea fostului general va fi făcută cu onoruri militare, familia urmând să decidă locația unde va avea loc înhumarea. Potrivit Agerpres, mai multe mii de persoane i-au adus un omagiu la Banja Luka, capitala entității sârbe Srpska din Bosnia, fostului lider militar.
@Prin Referendumul organizat pe 29 aug. 2026 de guvernul de la Rejkavik, națiunea islandeză a respins definitiv opțiunea pan-europeană. După numărarea integrală a voturilor, a rezultat că 52,8% dintre islandezi s-au pronunțat „împotriva” negocierilor de aderare la UE, iar 47,2% le-au sprijinit. Islandezii se tem că apartenența la UE ar putea să adauge dificultăți și lipsă de soluții unor dezbateri mai vechi precum „pescuitul” sau migrația ilegală spre Europa. Presa internațională a insistat că oponenții aderării la UE și-au concentrat campania pe suveranitate și pe controlul pescuitului, iar votul a avut loc pe fondul dezbaterilor aprinse privind rolul strategic al Islandei în NATO, cu atât mai mult cu cât Federația Rusă a intensificat militarizarea zonei Arctice. Referendumul pentru continuarea negocierilor cu Bruxelles fusese anunțat imediat după alegerile parlamentare din 2024, când noul guvern de coaliție format din Alianța Social-Democrată, Viðreisn (Partidul Liberal Reformator) și Partidul Popular au convenit să organizeze o consultare publică, având ca deadline anul 2027. Inițial, Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, dar negocierile au fost întrerupte din 2013.
@Exporturile de petrol proaspăt („crude”) ale Iranului din ultimele două luni tind către zero, a relatat Reuters, citând agenția Iran Internațional, care a detaliat că marina iraniană nu a mai efectuat exporturi semnificative de țiței prin Strâmtoarea Hormuz în ultimele șapte săptămâni. O explicație ar fi că blocada maritimă americană a devenit mult mai strictă, atât asupra porturilor iraniene, cât și în zona Strâmtorii. Specialiștii citați susțin că Iranul are încă aproximativ 40-50 de milioane de barili pe petroliere aflate în mișcare către clienți internaționali, o mare parte dintre aceste încărcături fiind direcționate către China. Sursele citate au estimat că „veniturile Iranului nu se vor opri imediat”, dar dacă blocada continuă „veniturile din exporturile de petrol iranian ar putea ajunge efectiv la zero în aproximativ trei până la patru luni”. Blocada din Hormuz a fost întărită în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat pentru 2026 un acord petrolier dintre SUA și Venezuela, care va oferi Statelor Unite controlul majoritar asupra a peste 65 de miliarde de barili din rezervă statului sud-american. Se prognozează că participația efectivă americană va fi de 55% într-o societate mixtă cu o companie privată venezueleană care a primit un contract de 100 de ani pentru prospectare și operare a unor câmpuri petroliere.
@ Aflată la București pentru lansarea cărții ”Libertate. Amintiri 1954-2021”, fostul cancelar german Angela Merkel și-a exprimat încrederea „în faptul că democrația și libertatea pot garanta în continuare un viitor bun și sigur”, menționând că „va trebui să cheltuim mai mult pentru apărare”. Merkel a susținut cu această ocazie un dialog cu diplomatul Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe și fost jurnalist al Deutsche Welle. „Cred în continuare că democrația este o formă potrivită pentru valorile noastre’, a spus Merkel, răspunzând unei întrebări din public referitoare la faptul că democrația și libertatea nu ar mai fi „garanți” pentru un viitor sigur. Merkel a fost cancelar al Germaniei (echivalentul postului de șef de guvern) între anii 2005-2021 și lider al partidului Uniunea Creștin-Democrată (CDU), fiind una dintre cele mai influente personalități din politica Europei. Criticii i-au reproșat constant adoptarea politicilor „no borders” („fără frontiere”, n.n.) care a fost urmată de intrarea în spațiul UE a milioane de migranți ilegali slab sau deloc identificați din Africa, Asia și America de Sud dar și lipsa de scrupulozitate în supravegherea Tratatelor de la Minsk (2014-2015), care ar fi putut să prevină războiul din Ucraina și ar fi menținut bazinul Donbass sub controlul Kievului. Relațiile lui Merkel cu statul-lider al NATO, Statele Unite, au fost mai degrabă dificile: se știe că administrația Barack Obama i-a ascultat convorbirile prin programul NSA „Prisma”, iar Donald Trump a afirmat repetat că migrația ilegală a devenit o provocare pentru securitatea statelor NATO. Actualul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost ministru al Apărării într-un guvern Merkel și a fost criticat pentru lipsa de viziune și investiții pentru Securitatea Germaniei.
@ Prim-ministrul spaniol de extremă-stânga (Socialist) Pedro Sánchez a declarat că Israel și Rusia au răspândit „dezinformări” despre politica migrațională a Spaniei după ce un val de migranți au sosit în Ceuta, o enclavă spaniolă din Africa de Nord. Reamintim că aprox. 82.000 de migranți au trecut granița în Ceuta, „convocați” pe Internet de „activiști” între 30 și 31 iulie, iar cel puțin 100 de persoane au murit în timpul evenimentelor ce au urmat. Sánchez, împreună cu Ministerul de Interne al Marocului, au dat vina pe rețelele de trafic de persoane care „au exploatat interpretările greșite” ale unei schimbări a politicii de frontieră a Spaniei. Sánchez a spus că Israelul și Rusia au organizat campanii pe internet pentru a submina guvernul Spaniei în timpul haosului care a urmat. „După 30 și 31 iulie, a existat o extindere a acestor farse și a acestei dezinformări prin intermediul rețelelor sociale asociate atât cu Rusia, cât și cu Israelul, precum și cu o mișcare internațională de extremă dreapta care folosește întotdeauna migrația, nu doar pentru a ataca Spania, ci și pentru a ataca Europa și a o diviza”, a declarat Sánchez într-un interviu acordat postului de radio spaniol Cadena SER. Pe de altă parte, Sanchez nu a explicat de ce după aproape o lună , migranții nu au fost deportați integral în țările de origine- Maroc și unele state africane sub-sahariene, iar localnicii acuză că au fost părăsiți de guvern. Sanchez a fost criticat de Regalitate și de administrația din Ceuta pentru lipsa de viziune și de promptitudine cu care a intervenit la locul invaziei. Madridul se află într-o situație delicată, în care Italia a impus supendarea locală a Tratatului Schengen si controlul la granița cu Spania, pentru a preveni infiltrarea de migranți ilegali, iar mai multe state europene cer suspendarea pe termen nedeterminat a Spaniei din Schengen, invocând același risc.
