10/2026 – TRAIAN HORIA
@ Tribunalul Bucureşți a respins ca neîntemeiată cererea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Judecătorul Eduard Claudiu Corobană a mai hotărât înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe 60 de zile și punerea în libertate a inculpaţilor Călin Georgescu și Ionel Rusen, la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de procurori. DIICOT a anunțat pe 21 oct. a.c., că lui Georgescu i s-au mai deschis două dosare penale: el a fost pus sub acuzare pentru că și-a scanat vila din Mogoşoaia, pentru a descoperi dacă are în casă dispozitive de înregistrare plantate de anchetatori, respectiv fiindcă ar fi executat salutul legionar la ieşirea dintr-o biserică din Buftea.
@Un partid necunoscut numit Lista Studenților, presupus de stânga-extremă stânga și care- prin „influenceri” și „urmăritori”, a câștigat decisiv alegerile folosind social-media (inclusiv rețeaua TikTok), a fost declarat învingător în alegerile parlamentare din Serbia: într-o scurtă declarație adresată națiunii, președintele sârb Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea și a declarat că „Lista Studenților a câștigat și va avea între 135 și 140 de locuri parlamentare, în timp ce Partidul Progresist Sârb (naționalist, al lui Vucici, n.n.) a obținut în jur de 105”. Este o atitudine de decență într-o țară ca Serbia, unde nu a existat mafia politizată precum cea de la Bucureșți, care a suspendat (fără a avea probe, ci doar prin invocarea „îngrijorărilor”) alegeri ce-l desemnaseră câștigător pe Călin Georgescu. Vucici a mai adăugat că „Alianța Maghiarilor din Voivodina (SVM) a câștigat trei locuri, albanezii unul și cred că SDA (partid al minorității de bosniaci, n.n.) și-a asigurat și el un loc. Nimeni altcineva nu a intrat în parlament”. Lista Studenților s-a înființat după ce organizațiile studențești au mărșăluit repetat la Belgrad ca să protesteze împotriva unei presupuse erori de guvern: în nov. 2024, o stație feroviară proaspăt renovată la Novi Sad, s-a prăbușit provocând moartea a 16 persoane, dintre care doi copii. Adversarii politici au considerat guvernul ca fiind vinovat și au organizat mai multe manifestații, cerând demisia lui Vucici. Lista Studenților este o alianță de studenți, specialiști și profesori, condusă de medicul Ilija Srdanović.
©”Economia canadiană se va confruntă cu provocări serioase în lunile următoare, ca urmare a războiului comercial pe care președintele SUA, Donald Trump, l-a declanșat împotriva celui mai apropiat partener comercial al său” a avertizat Biroul Parlamentar pentru Buget (PBO) din Canada, citat de The Daily Digest. „Canada se confruntă cu perspective economice și fiscale mai dificile decât cele estimate de noi în luna iunie”, a explicat Annette Ryan, responsabilă în cadrul Biroului, într-o declarație citată de Global News. Ryan a pus această situație pe seama noului război comercial cu SUA. „Progresistul” canadian Mark Carney se află într-un conflict prelungit cu „nationalistul” Donald Trump, încă de când a preluat mandatul predecesorului Justin Trudeau (martie 2025). Trump a impus un sistem de tarife care a afectat nu doar balanța schimburilor comerciale ci și piața de muncă a Canadei. Autoritatea federală de supraveghere din Canada a anunțat că, în prezent, estimează o creștere a produsului intern brut (PIB) real de doar 0,9% pentru anul 2026, urmând ca în 2027 aceasta să fie de 1,5%. Negocierile comerciale dintre Canada și Statele Unite au eșuat la sfârșitul lunii august a.c., deși părea că Washingtonul și Ottawa erau pregătite să semneze un acord. Tensiunile comerciale au început atunci când Trump a amenințat Canada cu impunerea unor noi tarife vamale. În acest context, Carney a încercat o apropiere de Uniunea Europeană, intenție considerată inutilă și ridiculizată în mediile economice. Pe 22 august a.c., Carney a motivat sistarea negocierilor cu SUA prin faptul că „partea americană a cerut prea mult și a oferit prea puțin”. Ulterior, Trump a impus tarife de 50% asupra unor bunuri canadiene exportate în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, iar Carney a ripostat, pe 8 septembrie a.c, prin măsuri contrare aplicate unor bunuri americane exportate în valoare de 20 de miliarde de dolari. Trump a răspuns prin interdicții la export pentru bunuri în valoare de 1 miliard de dolari și a exclus companiile canadiene de la contractele federale, fapt ce a afectat serios afacerile unor companii de la Ottawa. Antipatia evidentă între cei doi lideri a condus frecvent la derapaje, cu Carney care a avertizat public că țara sa se pregătește de un „război cu SUA”.
@ Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că victoria surprinzătoare a candidatului de stânga Luiz Ignácio Lula da Silva în alegerile prezidențiale din Brazilia a apărut a fi „un alt scrutin trucat”, deși partidul politicianului de dreapta învins, Jair Bolsonaro, a recunoscut ulterior rezultatul. Fiul lui Jair Bolsonaro, Flavio, a refuzat să recunoască înfrângerea și intenționează să solicite în instanța anularea victoriei lui Lula, după ce Curtea Supremă a prelungit procesul de vot cu două ore. Este neclar dacă partidul său îl va sprijini: Jair Bolsonaro se află în arest la domiciliu din aug. 2025, condamnat pentru implicare într-o tentativă de lovitură de stat. JPost notează că Bolsonaro a condus inițial în cursa electorală, dar a pierdut în „runoff” (turul doi) în fața lui Lula, la o diferență de peste 4 milioane de voturi. Mai puțin de 35.000 de voturi, adică aproximativ 0,03% din total, au fost exprimate în cele două ore suplimentare de vot dispuse de Curtea Supremă, și nu ar fi putut influența decisiv rezultatul. Lula este la al patrulea mandat, într-un context al rezultatelor economice mai degrabă modeste. El a promis să combată inegalitatea socială, defrișările, analfabetismul și șomajul, dar va avea de înfruntat un Congres compact care este majoritar de dreapta, împănat cu aliați ai lui Jair Bolsonaro.
@ La mai mult de un an de la operațiune, șeful serviciului secret israelian Mossad, David Barnea, a explicat public motivul pentru care în iunie 2025, în aceeași zi în care comandourile israeliene de sabotaj au intrat în Iran, serviciul a difuzat mai multe înregistrări cu proprii agenți care se aflau deja în apropierea țintelor. Operațiunea a pregătit practic atacul israelo-american asupra Iranului, declanșat pe 28 fev. 2026. Decizia lui Barnea a fost șocantă nu doar prin difuzarea filmelor (Mossad nu dezvăluie decât foarte rar secvențe din acțiunile sale și nu admite niciodată implicarea în operațiuni) dar și pentru că, aparent, prin publicare a fost pusă în pericol siguranța propriilor oameni, aflați pe teritoriul unui stat inamic. „Unul dintre motivele principale a fost derutarea Corpului Gărzii Revoluționare Islamice, IRGC”, a spus Barnea, care a completat: „Am publicat în mod deliberat filmele, pentru a declanșa arestări în masă și pentru a face mai dificilă identificarea agenților israelieni efectivi de către IRGC. Am vrut să ne protejăm oamenii”. În filmulețele rulate au fost expuși agenți Mossad mascați, care se pregăteau de plecare spre Iran sau care erau prezenți fizic în apropierea unor obiective din sistemul de apărare al Iranului, ce urmau să fie atacate în aceeași zi: operațiunea „Rising Lion” a vizat depozite de rachete balistice și secțiuni din apărarea aeriană. Incursiunea din iunie 2025 a fost cea mai de succes operațiune israeliană din ultimii trei ani, alături de cea în care au fost livrate organizației Hezbollah pagere care au explodat în aceeași zi, la aceeași ora. În cadrul „Rising Lion”, agențîi operativi evrei au folosit drone care fuseseră ascunse pe teritoriul iranian, iar comandă Serviciului a trimis sute de femei deghizate, care au asistat și „completat” acțiunile. „Am vrut să ne asigurăm că arestează atât de mulți oameni în Iran încât nu vor putea distinge grâul de pleava și, în cele din urmă, îi vor elibera pe toți”, a insistat Barnea. Previziunile sale au fost exacte. Iran a arestat până a doua zi mai mult de 20000 de oameni: unii au fost condamnați la moarte dar majoritatea au fost eliberați. „Trebuie să-ți imaginezi că atunci când arestezi 21.000 de oameni, chiar dacă ai prins un agent sau doi, până la urmă trebuie să-i eliberezi pentru că povestea tuturor va fi aceeași: mergeam pe stradă, conduceam o mașină, m-au arestat”, a spus el, subliniind că IRGC nu ar avea de unde să știe cine este un agent real cu un număr atât de mare de deținuți. Barnea a adăugat că mulți dintre cei arestați sau executați de IRGC în calitate de „agenți Mossad” nu au avut nicio legătură cu Agenția. „Aproape toți agenții noștri s-au întors la baze”, a precizat el.
