11/2026 -TRAIAN G.HORIA

@Spania a devenit un paradis al migrației ilegale dinspre Africa, iar ritmul debarcărilor de migranți apare a fi accelerat odată cu apropierea alegerilor parlamentare convocate pe 29 nov. 2026. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne din Spania, citat de Euronews, mai mult de 13000 persoane au intrat ilegal în Spania dinspre Africa de Vest prin Insulele Canare. Premierul Socialist Pedro Sanchez ar fi declarat “stare de urgență” după ce 2000 de migranți au sosit în doar două zile, dar este neclar ce semnificație are acest anunț. Cert este că, pe „stare de urgență„, guvernul a alocat avioane militare și nave pentru a-i transporta în Spania continentală pe cei sosiți, trezind nemulțumirea populației și a Opoziției politice: liderul partidului Vox îl acuză pe Sanchez de “trădare” a spaniolilor și cere folosirea navelor pentru oprirea invaziei de migranți. De asemenea, Opoziția a acuzat că un interes ascuns al lui Sanchez este folosirea migranților ca masă de manevră electorală: altfel spus, cu pierderea simpatiei spaniolilor, Sanchez are asigurate voturi ale celor sosiți ilegal din Africa, Asia sau America de Sud. În 2026, Sanchez a legalizat șederea a mai mult de 1 milion de migranți care locuiau și munceau ilegal în Spania: el nu a trecut inițiativa prin parlament, unde nu avea o majoritate, ci a folosit un decret regal anacronic. Ulterior, același Sanchez a refuzat deportarea migranților africani sosiți la Ceuta, oraș spaniol pe granița cu Maroc: marea majoritate a celor peste 80000 de migranți s-au întors voluntar în țările de origine, iar alte câteva mii se află încă în oraș așteptând să fie trimiși în Spania. Comisia Europeană menține tăcerea referitor la situația explozivă din Spania, deși mai multe state membre UE au cerut investigații și izolarea de Schengen a statului iberic. Italia a suspendat temporar acordul Schengen în ceea ce privește călătoriile dinspre Spania, reintroducând controalele la frontierele aeriene și maritime pentru pasagerii care vin din această țară
@Președintele României, Nicușor Dan, l-a anunțat „în direct” pe jurnalistul Ovidiu Vanghele de la un proiect de investigații media, că accesul său la conferințele de presă de la Cotroceni este suspendat pe perioadă nelimitată: decizia prezidențială nu se datorează unei infracțiuni de presă ci insultelor multiple la adresa sa, publicate de Vanghele pe social-media. Este o decizie fără precedent pentru România, nefiind cunoscute cazuri în trecut, în care președinți ai țării să limiteze accesul unor reprezentanți ai mass-media la întâlnirile de la Palat. Ea survine la două luni după ce, în Statele Unite, președintele Donald Trump a decis blocarea accesului la conferințele de presă ale Casei Albe pentru CNN, Politico și MS NOW (fostul MSNBC) dar în acest caz au fost reclamate probleme de integritate jurnalistică: Trump a susținut că cele trei instituții media “publicau minciuni”, ignorând informații primite la conferințe. Conducerile redacțiilor au invocat „libertatea presei”, iar o parte dintre corespondenți s-au solidarizat cu cei sancționați: ulterior, un judecător federal a decis revenirea jurnaliștilor la Casa Albă.
@Actorul și activistul britanic Russell Brand, condamnat pe 9 noiembrie 2026 într-o Curte cu jurați, la 10 ani și jumătate de închisoare pentru viol și agresiune sexuală, este anchetat pentru încălcarea regulilor din penitenciar. El este anchetat în penitenciar după ce a transmis suporterilor (prin soția sa) un mesaj în care susținea că este „nevinovat de infracțiunile pentru care am fost încarcerat”. Laura Brand a prezentat mesajul într-un episod din 15 nov. 2026 al emisiunii „Sunday Service”, concepută de soții Brand ca „o conversație săptămânală ce explorează credința, cultura, sensul vieții și întrebările profunde care modelează existența”. Potrivit platformei yahoo.com, Brand a transmis printre altele că își susține în continuare nevinovăția: „După cum știți, nu sunt vinovat de infracțiunile pentru care am fost încarcerat, așa că se întâmplă ceva ciudat. […] Sunt deținut la HMP Littlehey”. Un purtător de cuvânt al premierului Andy Burnham s-a declarat consternat si a completat că „deținuților le este strict interzis să facă declarații care provoacă suferință victimelor, comunicarea cu mass-media este permisă doar în circumstanțe excepționale, iar deținuții nu pot eluda aceste reguli prin intermediul altor persoane care să le publice comentariile”. Procesul lui Russell Brand a început după ce The Sunday Times și Channel 4 au investigat și pus laolaltă acuzații din partea mai multor femei, referitoare la presupuse hărțuiri sexuale care îl implicau pe Brand. Acesta a negat permanent orice vinovăție și a invocat la acte sexuale că a existat „consens”. El a fost pus sub acuzare pentru prima dată în aprilie 2025, referitor la incidente petrecute în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar ulterior, în decembrie 2025, au fost formulate noi acuzații. Suporterii săi susțin că unul dintre motivele problemelor sale ar fi, de fapt, popularitatea enormă pe social-media, iar persoane publice au pus sub semnul întrebării condamnarea. În ultimul timp, Russell Brand folosea numeroase mesaje creștine, mai ales după ce a anunțat botezul în râul Tamisa (2024), lângă Henley-on-Thames (Oxfordshire).
@Garys Economics anunță că omul de afaceri și finanțatorul Conservator Elon Musk a devenit primul trilionar din lume: „La un randament ipotetic de 5%, o sumă de 1 trilion de dolari ar putea genera aproximativ 137 de milioane de dolari pe zi sub formă de venit pasiv, permițând unei averi colosale să se multiplice și să achiziționeze și mai multe active”, opinează un analist pe platforma msn.com. Calculul averii lui Musk include bani lichizi, infrastructură, sateliți, instituții media, alte tipuri de active. Sud-africanul Elon Musk rulează afaceri cu producția de mașini electrice, soluții de energie curată, panouri solare și sisteme de stocare a energie, producție de sateliți și lansare de sateliți de comunicații, platforme social-media (fostul Twitter rebranduit X), inteligență artificială, neurotehnologie (analogii practice creier-calculator), servicii financiare etc. În ultimii ani s-a implicat politic ca finanțator al Partidului Republican american și a lucrat temporar în guvernul prezidat de Donald Trump, pe perioada celui de-al doilea mandat, care a debutat în ianuarie 2025.
@”The Navy Channel” anunță că două nave de mici dimensiuni sub pavilion Iran, care au încercat să captureze și să tracteze spre coastă o dronă submarină americană, au fost scufundate de Marina Statelor Unite. Incidentul s-a consumat în strâmtoarea Hormuz, al cărei control este disputat de Iran și SUA. Pe 28 fev. 2026, o forță expediționară americană sprijinită de Israel, a atacat Iran: americanii au blocat porturile iraniene pentru a reduce exporturile persane de petrol și au chemat statele europene din NATO să li se alăture în preluarea controlului strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante artere ale Energiei ale lumii. Franța și Germania, sprijinite de alte state UE au refuzat implicarea militară până la o soluție politică. După alegerile intermediare din Statele Unite (03 Nov. 2026), când Republicanii au pierdut majoritatea din Congres, a urmat o acalmie în care au fost semnalate doar incidente izolate: două tancuri petroliere au atins mine în Hormuz și s-au scufundat, iar Iran a anunțat atacarea cu drone a unei baze militare americane din Bahrain, fapt neconfirmat din surse independente. De la perfectarea unei înțelegeri dintre SUA și Rusia referitoare la importul de motorină rusesc, situația transporturilor de țiței pe Hormuz s-a îmbunătățit: comanda militară americană, citată de CNBC, a anunțat că în luna octombrie a.c. a ajutat statele din Golf să exporte mai mult de 1,5 miliarde barili de petrol, oferind protecție navelor. “Producția de țiței a Rusiei își revine în urma acordului privind motorina încheiat cu Trump, în timp ce piețele petroliere revin la o situație de excedent”, a raportat și Agenția Internațională pentru Energie, IEA.
