OLIMPIADA “YALTA-2”

11/2026 TRAIAN HORIA

yalta2 5
Imagine: MSNow

La Shenzhen, Trump a exclamat la un moment dat “Yalta-2”, iar Vladimir Putin a aprobat: a fost suficient pentru ca în toată lumea politică (și nu numai) să înceapă speculațiile. Istoricul eveniment din marja Summitului ASEAN din Shenzen (China) care i-a reunit pe cei trei lideri ai lumii (Donald Trump- SUA, Xi Jinping- China și Vladimir Putin- Federația Rusă) a fost asimilat de timpuriu Conferinței din perioada 4-11 fev. 1945, când Winston Churchill (Marea Britanie), Franklin D. Roosevelt (Statele Unite ale Americii) și I.V. Stalin (Uniunea Sovietică) au discutat la Yalta (Crimeea) destinul Germaniei și „redesenarea” viitoare a Europei. La Yalta a fost împărțită Europa, de-o parte și de alta a Zidului de la Berlin, cu România rămasă în lagărul sovietic. Există temeri că Shenzhen 2026, va prelua această funcție, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană nu a fost invitată la discuțiile celor „Trei Mari”. Este greu de crezut și rămâne de văzut dacă Shenzhen a fost o “Yalta-2” și dacă a avut amplitudinea Conferinței “Yalta-1”. Întâlnirea celor trei a eclipsat lucrările ASEAN și probabil că Xi nici nu și-a dorit acest lucru: pe de altă parte, organizarea “Întâlnirii celor „Trei Mari”  în anticamera unei reuniuni economice a arătat că nu a fost vorba de o „Yalta-2” ci mult mai probabil, de un preambul pentru o adevărată „Yalta-2”, care urmează să fie anunțată. În 81 de minute, Trump, Xi și Putin au discutat diferențele și viziunile pe care le au în materie de războaie, tehnologie și economie. Au fost discuții mai degrabă precaute, bogate în generalizări: “Când marile puteri sunt în relații de pace, lumea este în siguranță”, a spus Xi, Trump a completat că “Niciodată nu s-a creat pace prin diminuarea oportunităților de interacțiune și de exprimare comună”, iar Putin a fost de părere că Yalta nu a “divizat” lumea. Au mai fost abordate subiecte oarecum „periferice” precum imunitatea liderilor și judecătorii corupt-politici de la Tribunalul  Internațional pentru Crime de Război, o regândire a unui tratat de Neproliferare Nucleară și foarte succint sau deloc, conflictul din Ucraina.

yalta1
Imagine: Al Jazeera

O întâlnire SUA-China-Federația Rusă nu a  existat niciodată în istorie; este un proiect unic care va avea unele efecte în plan politico-economic, dar care va avea consistență doar printr-o revenire sub forma unei Conferințe independente. Războiul lui Trump cu Uniunea Europeană, în special cu Comisia Europeană, s-a prelungit până aici și a arătat UE ca fiind o entitate fără influență, o „proastă globalistă” al cărei rol de Agendă s-a redus în ultimii ani la preluarea de migrație ilegală și la finanțarea militară a Ucrainei. Casa Albă a transmis repetat liderilor europeni că migrația ilegală este „o invazie” și că fenomenul pune sub risc securitatea oricărui stat NATO. În plus, Trump s-a arătat „sceptic” și pe alocuri iritat de inițiativa Comisiei Europene de a continua finanțarea cu zeci de miliarde a guvernului de la Kiev, opinând că Bruxelles alimentează măcelul în loc să se concentreze pe negocierea unei înțelegeri politice. Ignorată de Marile Puteri, birocrația UE a format un bloc numit „Coalition of the Willing” (nota bene „Coaliția Voinței”), format din 37 de state, care s-a reunit în Berlin, la câteva ore de la întâlnirea Trump-Xi-Putin. Între retragerea SUA și activarea acestei structuri europene, NATO rămâne previzibil o „formă fără fond”, nefiind clar ce sprijin mai are din partea statelor membre. Dealtfel, într-un Comunicat al „Yalta-2”, numele „Ucraina” (care este „strategic” pentru strategii NATO) nici nu a mai apărut menționat. La Berlin, însă, competiția pentru „cea mai adevărată Yalta” era începută: cancelarul german Friedrich Merz a oferit celor peste 40 de delegații care au participat la discuții o bucată din „Zidul Berlinului”, spunându-le că reprezintă „ceea ce a însemnat Yalta”, iar președintele francez Emmanuel Macron a spus bătăios că „Dacă există un element esențial pentru reorganizarea Europei și a securității acesteia, acesta este reuniunea care a avut loc la Berlin”: astfel, el a omis orice referire la faptul că țara sa a mai găzduit aflări în treabă internaționale precum “Acordul de la Paris cu privire la reducerea emisiilor de Carbon” din 2015. Apare că liderii europeni „reduc” rar, dar „amplifică„ frecvent: de exemplu, au „amplificat” migrația și finanțarea Ucrainei, dar au „redus” libertatea de expresie când a fost vorba de critici. Yalta-2 a avut un rol pozitiv în a prezenta unii lideri UE în adevărata lor lumină. Potrivit unui sondaj Verian citat de ziarul Le Figaro, doar 15% din populația franceză mai are încredere în președintele francez Emmanuel Macron. Un personaj caricatural, în carenu au încredere nici oamenii lui, merge însă la Berlin în nov. 2026, și anunță că el oferă „securitate” nu doar țării sale, ci și Europei. Oameni ca Macron nu au nicio jenă în a transforma politica în simplă Olimpiadă a vorbelor goale.

Mulțumim pentru opinia dv.!