01/2026 – MAGDA MUNTEAN
După acțiunea militară din Venezuela, președintele american Donald Trump, reia discursul din 2025 prin care susține că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională și internațională, invocând poziția strategică a insulei dar și potențialul de resurse a acesteia.
În declarațiile recente, Trump spune că preferă o achiziție pașnică dar dacă nu se poate ajunge la o înțelegere nu exclude o variantă mai dură mergând de la presiuni economice până la acțiuni militare. El afirmă că Groenlanda este esențială pentru „protecția națională” a SUA și pentru securitatea lumii libere, invocând prezența Rusiei și a Chinei în regiune.
În replică, politicienii din Groenlanda și Danemarca spun că insula nu este de vânzare și decizia privind viitorul ei trebuie să le aparțină. Pe de altă parte, liderii europeni avertizează că preluarea forțată a insulei ar încălca tratatele internaționale și ar afecta alianțe precum NATO.
De altfel, posibila achiziționare a Groenlandei, are un precedent – este vorba despre cumpărarea de către SUA a insulelor Virgine în 1916 pentru suma de 25 de milioane de dolari în aur. Însă odată cu acest acord comercial, Danemarca a cerut ratificare suveranității daneze asupra Groenlandei. În consecință, s-a semnat un tratat în care guvernul de la Washington, afirma că „are onoarea de a declara că SUA nu va obiecta cu privire la extinderea intereselor economice și politice ale Danemarcei, asupra Groenlandei.” După al Doilea Război Mondial, Danemarca a inclus insula prin Constituție ca făcând parte din teritoriul țării, insistând asupra importanței istorice, politice și culturale a acestei. În ciuda afirmațiilor din tratatul semnat, în 1946 Washingtonul a prezentat o nouă ofertă în valoare de 100 de milioane de dolari, care a fost refuzată.
Imagine: Profimedia
De altfel, Statele Unite au o lungă listă de achiziționări de teritorii. Prima achiziție și cea mai importantă au făcut-o în 1803, când au cumpărat Luisiana – care la vremea respectivă ocupa o treime din teritoriul actual al SUA – de la Franța, pentru suma de 15 milioane de dolari. Nu mult după, 16 ani mai târziu, Spania care a fost expulzată din regiune, le- a vândut Florida pentru 5 milioane de dolari. După războiul cu Mexic, a urmat achiziția teritoriului dintre New Mexic și California pentru suma de 15 milioane de dolari în 1848, urmată de un alt teritoriu cumpărat în 1854. Apoi, în 1867 au cumpărat Alaska de la Rusia pentru suma de 7,2 milioane de dolari – o mișcare geopolitică pe care politicienii ruși au regretat-o de-a lungul timpului. Au urmat Insulele Filipine, Canalul Panama (pe care l-au retrocedat în 1979) și Guantánamo, teritoriu aflat pe teritoriu Cubei, transformat de SUA în bază militară navală și centru de detenție care a devenit un simbol global al detenției fără proces.
Estimările actuale referitoare la o posibilă achiziție a Groenlandei se ridică la 4 bilioane de dolari. The Economist, a propus varianta plății a 1 milion de dolari fiecărui locuitor, fără a ține cont de faptul că 85% dintre aceștia nu doresc să devină cetățeni americani. Sloganul repetat de politicieni și rezidenți este „nu suntem de vânzare” , ideea de țară scoasă la mezat fiind insultătoare și lipsită de respect.
În realitate, groenlandezii își doresc independența față de dominația externă, respectiv a Danemarcei. Abia au reușit din 2009 să-și câștige dreptul de a-și controla singuri resursele, justiția internă și politica socială. Ei au o cultură proprie, aceea a inuiților, populație indigenă arctică, cunoscută pentru adaptarea la condițiile extreme. Dorința lor cea mai mare este să devină un stat mic, independent, nu să treacă de la un stăpân la altul. În contextul actual, viitorul li se pare incert și trăiesc cu teama că insula lor ar putea fi transformată într-o bază militară arctică (SUA au deja o bază militară strategică -Thule/Pituffik). Însă este important, pentru a înțelege tot contextul actual, să amintim de tratatul încheiat pe 27 aprilie 1951, între SUA și Danemarca prin care americanii primesc dreptul de a staționa trupe și echipamente militare în Groenlanda. Documentul a fost semnat în plin Război Rece pe fondul tensiunilor dintre SUA și URSS.
Totuși, în fața marilor puteri, discursul lor „Groenlanda nu este de vânzare. Viitorul ne aparține.” se pare că nu are nicio valoare.