03/2026 – MAGDA MUNTEAN

Palatul Cantacuzino numit și „Palatul Nababului”,  care astăzi găzduiește muzeul George Enescu, a fost construit între 1901 și 1903 la inițiativa prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați și influenți oameni politici ai României de la începutul secolului XX. Construit în stil eclectic cu influențe art nouveau și baroc francez de către cunoscutul arhitect Ion D. Berindey, palatul era la vremea respectivă, locul unor recepții aristocratice fastuoase, la care participau politicieni, artiști și membri ai elitei românești. După căsătoria Mariei Cantacuzino (Maruca) cu George Enescu, compozitorul a locuit adesea în clădire și a organizat acolo  numeroase întâlniri culturale și serate muzicale.

În 1956, la un an după moartea lui Enescu, statul român a decis transformarea palatului Cantacuzino în Muzeul George Enescu. Acesta adăpostește, manuscrise muzicale originale, instrumente ale compozitorului, obiecte personale și fotografii, documente despre cariera sa internațională. La data de 25 octombrie 2021, muzeul a fost închis publicului pentru renovare. Lucrările au început la data de 5 noiembrie 2021, iar termenul de execuție prevăzut în contract, era de24 de luni. Au trecut de atunci mai bine de patru ani și clădirea este renovată doar în proporție de 25%. Motivele? Nimic nou. Eldiclau SRL, o companie de construcții din Craiova administrată de Claudiu Elton Dincă, care a câșigat licitația pentru lucrările de renovare (un contract de 5,5 milioane de euro) a intrat în insolvență în anul 2023 datorită datoriilor acumulate către ANAF, în valoare de 1,3 milioane de euro, deși câștigase mai multe contracte publice. Până la acea dată, statul român plătise deja  pentru renovarea muzeului 3 milioane de euro. Ministerul culturii a reziliat contractul datorită neîndeplinirii obligațiilor contractuale și a acționat firma în instanță pentru recuperarea prejudiciului, organizând o altă licitație.

Imagine: BookTes

În realitate, renovarea clădirilor istorice în România durează între 10 și 15 ani pentru că la licitații se alege firma care dă prețul cel mai mic și de cele mai multe ori, acesta nu are experiența necesară pentru astfel de proiecte. Subestimarea costurilor reale precum și proiectele făcute pe baza unor studii incomplete, duc la blocaje financiare și la întârzieri de foarte lungă durată. De menționat că Palatul Cantacuzino a mai trecut printr-o restaurare în 1990 iar arhitecții susțin că unele dintre problemele tehnice apărute acum, provin de la acele lucrări.

În această perioadă de patru ani, în care Palatul Cantacuzino a fost închis, autoritățile susțin că au planificat lucrări de punere în siguranță a clădirii, pentru a preveni degradarea monumentului însă investigațiile realizate de ziarista Alexandra Tănăsescu și publicate în revista „Cultura la dubă” au arătat că manuscrisele lui George Enescu, bunuri de tezaur, au fost păstrate timp de aproximativ 4 ani în containere, expuse la temperaturi extreme. Tot ea a descoperit că firma Eldiclau SRL, avea deja datorii publice la data câștigării licitației și că nu avea niciun pic de experiență în astfel de restaurări. De altfel, specialiștii, susțin că Palatul Cantacuzino este este unul dintre cele mai dificile monumente de restaurat din București.

După publicarea materialului, managerul Muzeului Național „George Enescu”, Cristina Andrei și o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran, au încercat să o intimideze pe ziarista Alexandra Tănăsescu și să o determine să își dezvăluie sursele, amenințând-o cu plângeri penale.

Nu este prima dată când ziariști care prin investigațiile lor semnalează fapte în care sunt implicate instituțiile statului, sunt amenințați, intimidați sau acuzați deși rolul lor este de a informa societatea, asupra unor situații de fraudă, conflicte de interese, încălcări ale legii. Poate tocmai de aceea, în ultimul timp mulți dintre ei preferă tăcerea sau doar relatarea discursurilor oficiale. De altfel, încrederea populației în jurnalism este în cădere liberă dar iată că mai există persoane care au curajul de a arăta adevărul suportând consecințele.

Dincolo de amenințări și acuzații, important este că materialul publicat de ziarista Alexandra Tănăsescu, a determinat reacția autorităților. Ministrul culturii, András Demeter, a anunțat public că va trimite Corpul de Control la Muzeul Național „George Enescu”.

„Comisia va verifica aspectele semnalate, va analiza condițiile de conservare pe durata renovării și va evalua modul de gestionare a bunurilor culturale, cu posibilitatea extinderii controlului asupra tuturor elementelor considerate relevante”, a transmis Ministerul Culturii. Tot în acest mesaj, instituția a mulțumit ziaristei pentru semnalarea situației: „Ministerul Culturii mulțumește jurnaliștilor care semnalează posibile nereguli și contribuie, prin demersurile lor, la protejarea patrimoniului cultural.”

Aceste declarații arată că investigația Alexandrei Tănăsescu, a avut efectul scontat. Rămânem cu speranța că în scurt timp vom vedea și rezultatele anchetei.