10/2026 DAN ALBEGRU
Despre Peștera de la Polovragi supranumită și „Peștera lui Zamolxe” (Munții Căpățânii, jud. Gorj), se spune că este una dintre cele mai lungi din Europa: cercetările nu s-au terminat după cartografierea a 10 km de tunel stâncos. Numele cavernei ar proveni de la planta medicinală polovragă, folosită de vracii daci în antichitate. În interior, o piatră în formă de tron este denumită astăzi „Tronul lui Zamolxe”, iar un alt element straniu ca formă, sculptat de natură sau de mâna umană, este Cuptorul dacic, asemănător cuptoarelor rudimentare folosite la prelucrarea metalelor. Legenda susține că peștera leagă Gorj de Alba și aici s-ar fi refugiat zeul Zamolxe al dacilor, după căderea Regatului lui Decebal. De cealaltă parte, în județul Alba, peștera asociată de mitologie cu șederea zeului dac este Peștera Hudă lui Papară, aflată pe teritoriul localității Satul Sub Piatră, comună Sălciua, din Munții Trascăului (Munții Apuseni).
La cca 20 km distanță se află Piatra Craivii, unde se crede că ultimul rege al dacilor, Decebal s-a sinucis ca să nu cadă viu în mâinile românilor. Mitul lui Zamolxe a rămas puternic reprezentat pe teritoriul fostului regat unificat sub conducerea lui Decebal. Istoricul antic Herodot susține că dacii erau monoteiști. Dealtfel, nu sunt cunoscute cert numele altor zei din credința dacilor, într-o epocă în care politeismul era vast răspândit. Regii daci avea un Mare Preot ca intermediar pentru comunicarea cu Zamolxe, care era un zeu crud: pentru „răspunsuri” în vremuri de restriște, cu invazii străine, erau organizate sacrificii umane, prin care voluntari erau trimiși „mesageri” la scaunul zeității.