10/2026 – TRAIAN HORIA
@ Soția politicianului român Călin Georgescu, Cristela, a fost invitata cunoscutului jurnalist nord-american Alex Jones, care susține un podcast numit Infowars. Ea a povestit că proprietatea lor a fost percheziționată de procurori ai DIICOT, însoțiți de trupe speciale, iar copilul său minor- în vârstă de 14 ani și tatăl de 90 ani, au fost păziți de polițiști „înarmați cu arme grele”. Ușile au fost sparte iar percheziția a durat câteva ore. „Cred că termenul care i-a înfuriat și i-a speriat de moarte a fost „pace“. Călin Georgescu a fost singurul candidat din campania din 2024 care a vorbit despre pace. A fost singurul care nu a vorbit despre război. Asta l-a pus cu spatele la zid! Al doilea cuvânt care i-a înfuriat, pe lângă pace, a fost „Dumnezeu““, a spus Cristela Georgescu, citată de R3media. Fiul președintelui american, Eric Trump, a preluat pe X o declarație a Cristelei, care fusese convocată de procurori și a publicat o imagine cu susținătorii lui Georgescu, adunați în fața Arestului unde era deținut politicianul: imaginea a fost însoțită de unul dintre sloganurile scandate de protestatari: „Călin Georgescu is President!” („Călin Georgescu este președinte!”, lb. engl., n.n.).
@ Kievul a respins apelul lui Donald Trump pentru schimbarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Trump l-a învinuit pe ucrainean pentru prețurile ridicate la motorină și a spus reporterilor, citat de Newsmax, că „este timpul că Ucraina să aibă un nou lider, care să dorească pacea”. În plus, liderul nord-american l-a avertizat pe Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, în contextul divergențelor privind un acord al SUA cu Moscova. Ulterior, el a intermediat o încetare a focului pentru unități energetice: Moscova nu a comentat, iar Kiev a confirmat înțelegerea și a anunțat că așteaptă „detalii”. Acordul de încetare a focului survine după ce Zelenski declarase că „doar Rusia este responsabilă pentru război” și că ar înceta atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești dacă Moscova ar opri atacarea rețelei energetice a Ucrainei. Schimbul de replici a survenit în contextul în care, într-o neașteptată răsturnare de situație, Washington DC și Moscova au confirmat în Octombrie 2026, un tratat economic prin care rușii vor începe „imediat” să opereze transporturi de țiței și motorină spre Statele Unite. La aproape cinci ani de la declanșarea conflictului ( fev. 2022) Rusia și Ucraina sunt angajate într-un război aerian cu rază lungă de acțiune, în timp ce armatele lor rămân, în mare parte, imobilizate pe linia frontului, fără intenții de avans. Federația Rusă a anunțat că provincia Luhansk este în întregime sub controlul său, iar Donețk este controlată în proporție de cca 75%: ambele susțineri sunt contestate de Kiev. Tratatul ruso-american înrăutățește situația Ucrainei, care va trebui să ia inclusiv o decizie în legătură cu securitatea transporturilor rusești de țiței și motorină către America.
@ Ministerul Apărării din România a precizat într-un Comunicat că „în noaptea de 9 spre 10 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană evoluând în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 20 km nord de Periprava, în apropierea graniței cu România”. Două avioane F-18 aparținând Forțelor Aeriene Spaniole au fost trimise imediat în misiune de supraveghere de la Baza Aeriană 57 «Mihail Kogălniceanu»”. Alarma a fost dată în contextul în care Rusia organizase un atac masiv cu drone asupra unor obiective din Ucraina. The Daily Express informează că „Centrul Național de Conducere Militară a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 00:17 a fost transmis un mesaj RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00:40.” Anterior, un atac rusesc asupra unor autobuze civile din Kiev s-a soldat cu moartea a cel puțin 30 de persoane.
@ Un bărbat acuzat că a pus la cale un complot pentru asasinarea premierului Poloniei și a ministrului Apărării a fost arestat, a anunțat Donald Tusk, citat de The Daily Mail. „Bărbatul care amenința cu un atac a fost reținut”, a scris premierul polonez Tusk pe platforma X, lăudând poliția pentru „intervenția rapidă și decisivă”. Presă locală a dezvăluit că a existat un „tip-off”, un indiciu care a ajutat poliția: potrivit postului polonez de radio Zet, poliția a primit un e-mail care conținea informații despre amenințare. Este neclar care a fost motivul atacului, dar foarte probabil, este unul politic. Tusk este un „progresist” care public, și-a atenuat retorica pro-migrație în scopuri de creștere electorală. A fost președinte al Consiliului European și este prim-ministru din 2023, când formațiunea sa neo-liberală, „pro-europeană” Koalicja Obywatelska („Coaliția Civică”, KO, lb. poloneză, n.n.) a obținut un scor mediocru, dar a obținut o majoritate în parlament printr-o alianță cu trei partide de stânga, extrema -stânga: Verzii, „Calea” și Coaliția „Stânga”. Presa independentă relatează că în pofida imaginii de țară liniștită, care a respins total migrația ilegală, Polonia lui Musk a început să aibă probleme cu acest fenomen: sunt probleme cu migranți care, pe mandatul precedentei guvernări (Prawo i Sprawiedliwość, Partidul „Lege și Dreptate”, lb. poloneză, n.n.) nu au existat. După 2000, atentatele politice au început să își facă apariția și în Europa Centrală și de Est. În mai 2024, premierul social-democrat slovac Robert Fico, anti-migrație, a fost împușcat și rănit grav de un extremist de stânga numit Juraj Ciontula.
@ Revoltele studențești care afectează Franța s-au extins în Belgia, unde câteva sute de indivizi violenți, cu fețele acoperite, s-au confruntat cu poliția. Cotidianul „Daily Mail” informează că protestatarii belgieni au fost „inspirați parțial” de protestele din țara vecină, Franța. Poliția a anunțat că aproximativ 30.000 de manifestanți – localnici și sosiți din celelalte provincii- au invadat capitală Bruxelles– și s-au regrupat în zona Gării Centrale, situată între sediul Parlamentului European și clădirea legislativului belgian. În pofida campaniilor din presă mainstream media, protestele din cele două state apar deja că fiind scăzute mult în amploare. În Franța, mai mult de 5.000 de persoane au fost reținute de la declanșarea protestelor studențești din septembrie– dintre care 87% sunt minori –, iar Ministerul francez al Justiției a raportat că sute de școli au fost afectate. Reamintim că la sfârșitul lunii septembrie a.c., grupuri masive de elevi și studenți „troțkiști”, infiltrate puternic de membri ai migrației ilegale din Africa, Asia sau America de Sud și fanatizate de activiști ai grupului radical „La France Insoumise” (notă bene, „Franța Nesupusă”, LFI) de extremă-stânga, au protestat la Paris pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu. Situația a evoluat rapid spre haos, și au fost raportate vandalisme și jafuri, dar și atacuri asupra poliției și profesorilor, iar demonstrațiile s-au extins spre alte orașe mari, precum Marsilia și Lille.