ÎNTÂLNIRI IMPORTANTE ȘI DECLARAȚII
09/2026 – TRAIAN HORIA
@Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a luat decizia fără precedent, de a interzice accesul a trei instituții media la conferințele de presă de la Casa Albă: este vorba de CNN, MSNBC (actual MS NOW) și Politico, acuzate de o propagandă organizată împotriva administrației federale. CNN este prezent și în România, într-un parteneriat din 2020 cu Antena 3. Președinția SUA acuză cele trei entități media de deviere de la misiunea lor de jurnalism independent, care preia și care distribuie nealterat informații de interes public oferite de guvern: mai precis, Trump acuză că la CNN, la Politico, la MS NOW, se știe dinainte cine va fi criticat și cine va fi sprijinit, într-un „concept de presă” care ar sugera mai degrabă o „propagandă”, nicidecum „jurnalism”. Cele trei entități media au anunțat că vor da în judecată Președinția.
@Prezent la sediul Organizației Națiunilor Unite, președintele nord- american Donald Trump (reinvestit în funcție pe 20 ianuarie 2025) a spus în față Adunării Generale a ONU că ar putea „anihila” Iranul, dar se așteaptă la un acord doar după alegerile de la jumătatea mandatului (nov. 2026): altfel spus, Trump cere electoratului său sprijin electoral ca și condiție de închidere victorioasă a conflictului din Golf. Aproape 130 de lideri mondiali se reunesc la New York pentru Adunarea Generală anuală a ONU, într-un moment în care organismul mondial se confruntă inclusiv cu întrebări referitoare la credibilitatea și funcționarea sa. Observatorii independenți internaționali au remarcat că nu doar Iran așteaptă cu înfrigurare rezultatele alegerilor din SUA, dar și liderul ucrainean Volodymyr Zelensky care, prezumtiv, ar obține un sprijin militar mult mai consistent în Ucraina de la adversarii lui Trump din Partidul Democrat american („stânga” politică): potrivit Factuallyco, între 2021 și finalul mandatului său, fostul președinte Democrat Joe Biden a finanțat Ucraina cu 66.5 miliarde USD în cheltuieli de asistență de Securitate, în timp ce alte rapoarte guvernamentale situează totalul ajutorului american la aproximativ 183 de miliarde de dolari, cu includerea tuturor fondurilor autorizate și a autorizațiilor de acordare a împrumuturilor.
@Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că Partidul Social Democrat nu va susține un cabinet Siegfried Mureșan, care ar putea fi privit ca un guvern „Bolojan 2.0“ și „o regie de prost gust”. Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe 17 sept. a.c., pe Mureșan ca și candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. Mureșan trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul de guvernare și lista miniștrilor, dar analiștii sunt sceptici că propunerea sa de guvern va trece. Sorin Grindeanu a mai spus că un Executiv „ din care PSD nu face parte – fie minoritar, fie de coaliție!”, nu este admisibil pentru social-democrați. Liderul PSD s-a mai referit la faptul că România are cea mai mare cădere economică din ultimii cinci ani și jumătate și cea mai mare inflație din ultimii trei ani: România a intrat oficial în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) și are una dintre cele mai mari inflații din UE. Separat, partidul AUR confirmase de asemenea că nu va sprijini confirmarea ca premier a lui Mureșan, considerat un apropiat al cercurilor „progresiste” de la Bruxelles și București. O eventuală respingere a lui Mureșan ar putea declanșa demisia președintelui și alegeri anticipate, pentru deblocarea unei crize profunde, care a explodat pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan (PNL). Anterior, Dan i-a mai propus fără succes, pe Eugen Tomac și Adrian Veștea.
@Președintele SUA, Donald Trump și liderii Groenlandei, respectiv Danemarcei, au semnat un acord care permite o prezență militară americană „permanentă” și „sporită” în Groenlanda, și care ar putea soluționa divergențele legate de această insulă, situată strategic și bogată în resurse minerale. Acordul a fost semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU din New York, după ce anterior, liderul nord-american a confirmat că SUA sunt interesate de „cumpărarea” sau „anexarea” dominionului, intrat în posesia daneză în plină epocă a colonialismului. Casa Albă a invocat „expansiunea rusă” pentru realizarea acestui transfer de autoritate, în timp ce Danemarca a insistat că nu este vorba de o preluare „totală” a insulei de către Statele Unite. Semnarea survine la o săptămână după ce o fregată rusească a tras mai multe rachete în direcția unui elicopter militar danez, care survola siajul de navigație a navei. În discursul susținut în fața liderilor mondiali reuniți la ONU înainte de ceremonia de semnare, Trump a afirmat că acordul oferă SUA „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu”. Anterior, presa mainstream din Vest prezentase repetat înțelegerea politico-militara ca fiind o „imposibilitate”, datorită opoziției politicienilor danezi și a populației din insulă: s-a văzut, însă, ulterior, că protestele au fost slabe și izolate, și nu au confirmat concluziile analiștilor din presă.
@Întâlnirea de „Antantă” a liderilor politici din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord- care potrivit dezăluirilor „The Telegraph” s-au reunit pentru a discuta scenariul unei dizolvări a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, s-a terminat doar cu o declarație comună, care conchide că „epoca Westminster-ului se apropie de sfârșit” și că guvernul britanic ar trebui să se „pregătească” pentru o schimbare constituțională. RFI remarcă faptul că „pentru prima oară în istorie, cele trei provincii mai mici ale Regatului Unit sunt guvernate de partide separatiste”. Este vorba de Partidul Naționalist Scoțian (SNP, lider John Swinney), Partidul Naționalist Galez (Plaid Cymru, lider Rhun ap Iorwerth) și respectiv partidul Sinn Fein (lider Mary Lou McDonald, care este și deputat în parlamentul Republicii Irlanda). Reprezentanții celor trei partide s-au reunit, fără invitarea Angliei sau anunțarea presei, în capitala galeză Cardiff, unde au decis că viitorul națiunilor lor aparține Uniunii Europene. Anunțul conține semnificații profunde deoarece, tehnic politic și economic, Londra se poate opune în Parlamentul federal din Westminster oricărei tentative de secesiune în lipsa unui Referendum local. În plus, invocarea unui viitor alături de UE confirma faptul că cele trei state componente sunt nesigure din punct de vedere economic și că, fară Anglia, „independența” le-ar putea funcționa împotriva „prosperității”. Scoția, Tara Galilor și Iranda de Nord (cca 12 milioane de locuitori) au nevoie de o forță economică de sprijin, care să o înlocuiască pe cea engleză și se crede că UE ar putea să preia acest rol. În plus, ecuația devine complexă după ce Donald Trump a declarat de curând, citat de Associated Press, că sprijină „o Irlanda unită”, completând că „ar fi logic” că Republica Irlanda să fuzioneze cu Irlanda de Nord. Dintre cele trei țări, doar Scoția a susținut un Referendum: în 2014, un procent de 55% dintre votanți a votat împotriva independentei. Date fiind fricțiunile, contextul internațional nefavorabil, multiplele crize politice sau economice, este destul de probabil că găsirea unei soluții favorabile pentru acest mega-proiect politic va fi amânată pentru una dintre generațiile viitoare.
