05/2026 / MAGDA MUNTEAN

Plecând din Alba Iulia, drumul către Negrileasa, comuna Bucium nu mai este o provocare. Recent asfaltată, șoseaua șerpuiește prin satele moților, printre stâncile Cheilor Gălzii, și prin mijlocul peisajelor de poveste. În apropiere de satul Poeni, după ce treci de Mogoș, am văzut indicatorul către destinația noastră. Nu aveai cum să-l ratezi în aceste zile pentru că doi reprezentanți ai poliției dirijau mașinile care semnalizau stânga. De acolo, am mers în șir pe un drum îngust, când asfaltat, când pietruit , nu foarte greu de parcurs, până în valea destinată sărbătorii câmpenești. Acolo, alți reprezentanți ai poliției locale, indicau locurile de parcare astfel încât  să nu apară incidente. De altfel, toate colinele din jur erau pline de mașini.

Aria protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), aflată în partea estică a Vârfului Vâlcoi (1.348 m), la o altitudine cuprinsă între 1.150 şi 1.250 metri, care se întinde pe o suprafață de 5 hectare, atrage an de an vizitatori din toate zonele țării. Cu mic cu mare, au venit să participe la acest eveniment care se organizează de mai bine de patru decenii și să admire poiana înconjurată de văi și piscuri împădurite.

După călătoria la pas pe colinele pline de florile firave ce reprezintă atracția locului, oamenii se opreau în fața tarabelor cu diverse obiecte tradiționale, cu lucruri vechi și noi, cu ceaune de aramă și jucării, cu nelipsiții mici, cu înghețată și dulciuri fel de fel. Printre ele, o masa pe care erau expuse tablouri mici pictate pe pânză, pernuțe și aranjamente florale. Glasuri vesele de copii te îndemnau să cumperi obiectele realizate cu mânuțele lor. Dialogând cu ei, am aflat că fac parte din Ansamblul Folcloric „Aurarii” din Bucium, înființat în urmă cu trei ani, coordonat de profesor Alexandra Vereș. Micuții, dansatori și cântăreți populari, își doresc o excursie și pentru a strânge banii necesari vând cu entuziasm exponatele, ne spune însoțitoarea lor, Alina Oniga.

Pe scena special amenajată, au urcat artiști populari din partea locului și invitați speciali precum Tinu Vereșezan sau Deți Iuga. Mașinile, corturile, grătarele încinse, oamenii întinși pe iarbă discutând cu vervă sau pur și simplu odihnindu-se au întregit tabloul unei zile de sărbătoare autentice în care s-au întâlnit natura, comunitatea și tradiția.

Evenimentul contribuie la păstrarea identității culturale a zonei dar are și consecințe negative. Numărul mare de participanți care din păcate culeg narcisele cu brațele și bătătoresc terenul, afectează dezvoltarea ulterioară a solului ceea ce duce la scăderea numărului de flori, an de an. De altfel, se constată dispariția narciselor din multe areale a Munților Apuseni. Câtă vreme oamenii nu conștientizează că acțiunile lor pot constitui un pericol pentru natură vor continua să aibă efecte dezastruoase, asupra florei și faunei care constituie bogăția naturală a țării noastre.