06/06/2026 – MAGDA MUNTEAN

Explozia dronei din portul Constanța nu a produs victime dar putea să aibă consecințe catastrofice având în vedere că s-a produs în apropierea a 900 tone de azotat de amoniu depozitat în port de operatorul Chimpex. În apropierea acestui operator, se află o întreagă infrastructură de conducte si pompe, aparținând Oil Terminal, care asigură importul și exportul de produse petroliere. Această rețea are legătură cu orașul Constanța unde există mari depozite. Asta înseamnă că ar fi fost o explozie în lanț cu consecințe dezastruoase: pierderi de vieți omenești, o catastrofă ecologică și economică.

Aflat în vizită la Constanța, președintele Nicușor Dan a afirmat că drona era ucraineană dar că responsabilitatea aparține Rusiei, ea fiind țara agresoare în acest război. Întrebat cum a ajuns drona în portul Constanța, șeful statului a spus că nu poate da un răspuns clar decât după 7-10 zile, când va avea probabil toate informațiile precizând că ancheta trebuie să stabilească inclusiv dacă detonarea dronei era preprogramată sau dacă putea fi comandată de la distanță, ceea ce înseamnă că nu exclude posibilitatea unui atac coordonat. De asemenea el a declarat că s-au respectat protocoalele, chiar dacă mesajul RO -alert a ajuns la o oră de la explozie și echipajele de specialiști la jumătate de oră. Președintele a mai spus că alte trei drone ale marinei ucrainene „au scăpat de sub control” vineri și au explodat; una în portul Constanța, una în afara portului și două la aproximativ 90 de mile în larg. Problema este că până apare răspunsul „clar” oamenii adună informații disipate, pentru a-și forma o imagine de ansamblu și ca de obicei trebuie să aleagă între ceea ce poate fi credibil sau incredibil. Li se indică să-și elucideze nedumeririle citind sursele oficiale însă acestea oferă doar „fragmente”. În plus, instituțiile abilitate, pasează responsabilitatea de la una la alta dar asta nu e ceva nou. În timp ce ANR răspunde că nu are atribuții și nici echipamente pentru monitorizarea vehiculelor maritime fără echipaj cu destinație militară, susținând că această responsabilitate aparține instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale, MApN a transmis că monitorizarea traficului naval în Marea Neagră este în competența Autorității Navale Române.

În consecință, după acest incident care ar fi putut avea consecințe nefaste, există acum mari semne de întrebarea în spațiul public despre cât de pregătită este România pentru efectele colaterale ale unui război care se desfășoară la doar câteva zeci de kilometri de granițele sale și cât de vulnerabile sunt infrastructurile strategice, porturile, terminalele energetice și zonele civile în fața unor tehnologii care pot deveni imprevizibile într-un mediu dominat de războiul electronic? De asemenea, este criticată și lipsa de reacția a statului român față de Ucraina mai ales având exemplul Greciei. Pe 7 mai 2026, o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu explozibil, a fost descoperită de pescari într-o peșteră din Marea Ionică, în largul Insulei Lefkada (coasta de vest a Greciei). Din cauza încărcăturii periculoase, drona a fost detonată controlat. Atena a reacționat în consecință și a emis un protest diplomatic avertizând că incidentul a pus în pericol, mediul, civilii, traficul și securitatea națională. Potrivit greekreporter, Atena a precizat că „va considera orice extindere a activităților legate de război în Marea Mediterană ca o amenințare directă la adresa intereselor grecești” și că dreptul Ucrainei la autoapărare nu justifică astfel de acțiuni. Ca răspuns, Ucraina și-a cerut scuze public prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe care a motivat că incidentul a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva țării sale.

Însă întrebările și criticile nu se termină aici, mulți dintre cei care au cunoștințe în domeniu punând la îndoială faptul că apariția dronei în portul Constanța a fost întâmplătoare. „Portul este o incintă maritimă cu diguri cu poartă de intrare, nu întră acolo oricine , nici măcar cu mașina personală nu poți intra terestru , dar cu o ditamai drona militară fără control pe Marea Neagră .Navele înainte de a întra in port își anunță prezența la căpitănia Portului prin stațiile radio, trimit documentele prin mesageria electronică similar cum avem noi internet , așteaptă departe in larg , in rada Portului autorizația de acces , după care vine un pilot de la căpitănia Portului ce urcă pe navă la comandă si pilotează personal nava la dana alocată, nimeni nu se plimbă ca Vodă prin lobodă prin Portul Constanța ce este precum o unitate militară. De fapt este si o unitate militară a Marinei Militare in portul Constanța, cu nave de război si tot ce trebuie” afirmă un internaut. Acesta se întreabă unde erau paza de coastă, poliția de frontieră , armată, când drona „venea în galop spre portul Constanța” și cine a permis accesul acesteia.

Dincolo de aceste întrebări retorice și detaliile tehnice, incidentul a mai provocat ceva: teama în rândul populației și conștientizarea că războiul din vecinătate nu mai este doar o știrea care ajunge la noi de la sute de kilometri distanță. El constituie un pericol real pentru că nu mai respectă liniile de pe hartă ci se propagă prin noile tehnologii: unde radio, semnale GPS și sisteme autonome care pot deveni, într-o fracțiune de secundă, un pericol pentru civili.