BROD – BULGARIAN – ROMANIAN OBSERVATORY OF DIGITAL MEDIA
09/2026 – MAGDA MUNTEAN
Deși constituțiile democratice și tratatele internaționale garantează dreptul la liberă exprimare, în contextul geo-politic actual, încălcările acestui drept (garantat prin Constituție și în România) precum și presiunile constante care se fac asupra unor lideri de opinie, au dobândit forme complexe. Trecând de la cenzura clasică, statală, la mecanisme subtile legate de dezinformare, algoritmizarea platformelor digitale și securitate națională, putem vorbi astăzi de o utilizarea pe scară largă a unor pârghii și mecanisme de control prin care se analizează și blochează informațiile care nu sunt în concordanță cu discursurile oficiale. Și cum în toate domeniile „banii vorbesc”, bineînțeles că și în mass-media aceștia sunt de o importanță vitală. Prin urmare, principala metodă de anihilare a vocilor critice pe care o folosesc guvernele este utilizarea presiunii economice la care sunt supuse instituțiile media independente, ca o formă indirectă de șantaj; astfel prin subvențiile politice și direcționarea anumitor fonduri către unele trusturi de presă, se urmărește manipularea liniilor editoriale și marginalizarea celor care par a fi antisistem. Hărțuirea juridică a jurnaliștilor și activiștilor prin procese lungi și costisitoare intentate de către politicieni sau corporații cu scopul de a-i reduce la tăcere prin epuizare psihologică și financiară, este o altă metodă de limitare a libertății de exprimare. Apoi, războaiele hibride, atacurile cibernetice și conflictele militare globale au determinat statele să adopte legi mai stricte de „securitate informațională” dar tot mai des acestea merg către cenzura politică blocând discursurile opoziției sau opiniile contradictorii.
Însă ceea ce ar trebui să ne pună cu adevărat pe gânduri este înființarea unor nuclee regionale care fac partea dintr-o rețea mai amplă, cu rol de „poliție informațională”. Este cazul BROD (Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media), care face parte din rețeaua EDMO (European Digital Media Observatory) și care este finanțat de către nimeni altcineva decât Uniunea Europeană. Scopul este bineînțeles, „pavat” cu intenții bune; combaterea dezinformării și a fake news-ului. În România, în acest proiect sunt implicate organizații cunoscute precum Funky Citizens (prin platforma de fact-checking Factual), SNSPA și Agenția France-Presse (AFP), după cum se specifică chiar pe site-ul BROD.
Cine sunt persoanele din spatele acestor organizații și care sunt proiectele lor? Să le luăm pe rând:
- Funky Citizens – este o organizație neguvernamentală (ONG) din România care acționează la intersecția dintre bună guvernare, transparență și cetățenie activă și care are ca scop principal combaterea dezinformării. În acest sens ei au creat în 2014, prima platformă de fact-checking din România, care analizează declarațiile publice ale cetățenilor și ale politicienilor (din opoziție), le confruntă cu date oficiale, marcându-le ca „adevărate”, „trunchiate” sau „false”. Factual.ro colaborează oficial ca partener terț de fact-checking pentru platformele Meta (Facebook și Instagram) în România. Tot ei, au creat recent CheckEast și FACTory, care își propun să realizeze formate video/vizuale mai atractive pentru rețelele de socializare prin care să pătrundă în mediile tinere sau ale minorităților pentru combaterea dezinformării. Președinta organizației este Elena Calistru, contributor la ziarul Republica. Din Consiliul director mai fac parte Cosmin Pojoranu (vicepreședinte) – creator digital (creează mici texte pe Facebook), organizator de evenimente muzicale prin București și Radu Caragea (vicepreședinte și director) – profesor de edcuație civică, ONG-ist, antreprenor și muzician, după cum se prezintă chiar el.
- SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative) este o instituție publică de învățământ superior și cercetare din București, înființată în 1991 cunoscută în prezent ca un hub central de formare a profesioniștilor în domeniul politic, public și de comunicare. Inițial a fost gândită ca o școală de guvernare destinată „pregătirii și reprofesionalizării specialiștilor necesari noului regim democratic instalat după căderea comunismului”. Din conducere fac parte Prof. univ. dr. Remus Pricopie, fost ministru al Educației, cel care conduce executiv universitatea și Prof. univ. dr. Adrian Curaj, de asemenea fost ministru în zona de cercetare și educație precum și membru al unor asociații/ fundații/ structuri profesionale precum: Comitetul de Conducere al Comisiei Fulbright, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR), Fundația Principesa Margareta a României (membru al Consiliului Director), Asociația Română a Managerilor și Administratorilor de Cercetare, EUROSCIENCE – European Association of Researchers. SNSPA face parte din CIVICA, o alianță universitară europeană de elită în domeniul științelor sociale. Profesorii și absolvenții acestei universități oferă expertize prin apariții publice în interpretarea alegerilor, a sondajelor de opinie, a combaterii dezinformării sau a evoluțiilor geopolitice regionale.
- Agence France-Presse (AFP) România, pe lângă activitatea sa ca agenție globală de presă a încheiat un parteneriat cu Meta cu care colaborează în cadrul programului Third-Party Fact-Checking. AFP România – Verificat, este versiunea în limba română a rețelei globale de fact-checking a agenției prin care se analizează și verifică postările virale suspecte de pe Facebook și Instagram din România. AFP este un partener cheie în proiectul BROD (Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media). Pe baza investigațiilor realizate de jurnaliștii AFP, folosind tehnici specifice, postările de pe Facebook/Instagram catalogate drept false, primesc o etichetă de avertizare și pe baza acesteia ajung la tot mai puțini utilizatori. „Identificăm afirmațiile pe care dorim să le investigăm, evaluând dacă o verificare a faptelor ar fi în interesul public și dacă am putea aduna dovezi clare și suficiente pentru a infirma afirmația sau afirmațiile concrete care au fost făcute. Echipele AFP de verificare a faptelor verifică faptele, nu opiniile sau convingerile. În cazul în care nu suntem în măsură să obținem dovezi solide și verificate corespunzător, nu vom publica un fact-check”, declară AFT Verificat pe pagina lor de prezentare.
Că BROD este un fel de poliție informatică o demonstrează și recentul articol (de fapt un raport referitor la evenimentele din 15 septembrie a.c din București, mai exact revolta oierilor. În articol se specifică toată analiza făcută informațiilor despre eveniment, cu nominalizarea persoanelor care au publicat mesaje „agresive” și apeluri la mobilizare, filmări și fotografii de la locul de desfășurare. De asemenea, se descrie metoda folosită și numărul exact de postări analizate de pe Facebook și TikTok.
„Am colectat un corpus de 1.186 de postări publice de pe Facebook și 100 de postări de pe TikTok, în limba română, diseminate în perioada 14-15 septembrie 2026. În urma procesării setului de date, am exclus 121 de postări de pe Facebook care nu se încadrau în niciuna dintre temele identificate, unele dintre ele conținând prea puține informații pentru a fi interpretate. Pentru analiza tematică am utilizat un model de Machine Learning (ML) pentru gruparea textelor similare, interpretate printr-un sistem hibrid Human-In-The-Loop bazat pe NLP (Natural Language Processing – Prelucrarea Limbajului Natural) și RAG (Retrieval-Augmented Generation – Generare Augmentată de Recuperare).
Taxonomia inițială cuprinde trei teme generale („Proteste sociale”, „Tensiuni sociale” și „Probleme agricole”) și 20 de plasări ale unor teme specifice; unele etichete se repetă în mai multe categorii („Protest violent și intervenție a jandarmeriei” apare în toate cele trei; „Protestul fermierilor neautorizați” apare atât în „Proteste sociale”, cât și în „Probleme agricole”), astfel încât cele 20 de plasări corespund la 17 etichete distincte”, relatează autorii articolului, de fapt al raportului, Matei Vrabie și Călin Georgia.
Nu contestă nimeni că există destulă informație falsă care circulă pe internet și că este tot mai greu să distingi adevărul de minciună dar cenzura este acum atât de evidentă și atât de des folosită încât nu mai miră pe nimeni. De pe Facebook dispar frecvent postări, grupuri, pagini întregi fără nicio explicație și asta da, constituie o încălcare a libertății de exprimare chiar dacă Meta explică că aceste dispariții se produc datorită erorilor pe care le fac algoritmii folosiți.
Îmi amintesc că după Revoluție toată lumea era bucuroasă că poate vorbi, că are dreptul să spună ce gândește, ce simte fără ai fi teamă că oricine dintre cei aflați în preajmă l-ar putea trăda. E adevărat că mult timp acest sentiment de frică adânc înrădăcinat în conștiința fiecăruia a rămas și că abia de câțiva ani oamenii au început să fie mai vocali dar iată că au apărut organizații de supraveghere care fac ca, granița dintre moderarea conținutului ilegal și cenzura politică sau ideologică să devină foarte subțire și există la ora actuală dezbateri publice pe această temă. Să sperăm că nu vom ajunge iar în situația în care vom vorbi în șoaptă sau nu vom vorbi deloc.