07/2026 SJA

@Ministrul Apărării (interimar) din România, Radu Miruţă,  aflat în vacanță, a anunțat că în week-end, aviația militară română a doborât trei drone, presupus rusești, care au survolat spațiul aerian al țării. Știrea are partea să „triumfalistă” (România a început să reacționeze la invazia de drone) dar și una care ține de bugetul secătuit al României: potrivit unor experți militari citați de Europa FM, costurile rachetelor folosite pentru neutralizarea dronelor variază între 350.000 și 500.000 de dolari, iar costul orei de zbor pentru un F-16 poate ajunge la  25.000 de dolari pe oră. De cealaltă parte, o dronă de fabricație iraniană, rusească sau mixtă, care penetrează în România, poate să coste între 35000 și 70000 dolari. În acest context, ministrul Miruță a susținut că este nevoie de „soluții mai ieftine” pentru doborârea dronelor care ajung în spațiul aerian al României. Potrivit unei statistici îngrijită de SJA, de la declanșarea războiului din Ucraina (24 fev . 2022), 32 de drone au fost înregistrate că au pătruns în spaţiul aerian naţional, cel mai recent caz fiind semnalat pe 26 iulie 2026. De asemenea, Ministerul Apărării a raportat zeci de situații în care au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României despre care este neclar cum s-au prăbușit. Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru explicații, iar un angajat al misiunii diplomatice ruse va fi expulzat.

@ PSD a sesizat Parchetul General în legătură cu hotărârile adoptate de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan, pe care îl acuză că şi-a depăşit atribuţiile constituţionale şi că a aprobat politici publice cu efecte pe termen lung- racordate la fondurile PNRR, deşi ar fi trebuit să îndeplinească doar acte de administrare curentă, fără legi sau ordonanțe de guvern. Social-democraţii vor solicita Curţii de Apel Bucureşti suspendarea executării unor hotărâri cu rang de lege organică, deja publicate în Monitorul Oficial de liberalul Bolojan. PSD a luat măsuri juridice fără precedent împotriva Guvernului Bolojan, care, în viziunea social-democraților „ deşi demis, continuă să acţioneze ca şi cum ar deţine un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituţia României, cât şi limitările impuse de lege”. Guvernul condus de Bolojan a fost demis de parlament pe 5 mai (cu semnătura a 254 de parlamentari), după adoptarea unei moțiuni de cenzură dezbătute în ședința comună a Legislativului și susținută de partidele AUR și PSD, dar și de formațiuni mai mici. Bolojan a fost găsit vinovat de „distrugerea economiei, sărăcirea populației și vânzarea frauduloasă a averii statului”, mulți critici observând că guvernul a impozitat abuziv mamele, pensionarii și studenții din România, pentru  a sprijini financiar războiul din Ucraina. După trei tentative de configurare a unui nou guvern, președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu liderii partidelor reprezentate în parlament, în speranța găsirii unei formule politice care să asigure o majoritate. Potrivit Constituției, o prelungire a crizei pe o perioada nedeterminată, ar putea conduce spre demiterea președintelui sau alegeri anticipate.

@Gradu Cârpaci, care este prezentat ca fiind unul dintre liderii clanului de țigani Rroma de la Timișoara cu același nume, a fost arestat și deportat către Germania, unde va fi judecat pentru că ar fi obligat un alt cetățean român să-i doneze un rinichi. Totul s-ar fi întâmplat în 2022, când victima a fost ademenită să lucreze în Germania.  Potrivit Pro Tv, Cârpaci i-ar fi promis victimei un apartament și 15 mii de euro ca să-l convingă să-i doneze organul de care avea nevoie, iar ulterior, a trecut și la amenințări cu asasinarea unor rude. Știrea survine într-un moment în care site-urile social-media și unele autorități din state bogate ale UE au avertizat o intensificare a activității grupurilor de crimă organizată provenite din România, „profilate” în special pe cerșetorie, furturi de buzunare, spargeri de bancomate, facilitarea migrației ilegale, trafic de droguri s.a.

@Atacatorul unei adunări a comunității gay din Berlin a fost împușcat mortal într-un cartier al capitalei germane, a anunțat cotidianul german Bild. Abdul B. (21 ani), care la origine este libanez, este un radical islamist care a plonjat cu mașina într-o mulțime de câteva sute de persoane, care sărbătoreau evenimentul anual Christopher Street Day. Surse citate de BBC au menționat anterior că Abdul nu a fost singur în mașină și că mai mulți ocupanți ai autoturismului ar fi coborât după ciocnirea cu un copac și au atacat participanții la eveniment cu machete și cuțite, lovind indiscriminatoriu pe unii dintre cei prezenți. Deși numărul atacurilor în care jihadiștii au fost  planificatori ai atacurilor este semnificativ, organizatorii unor manifestări ale comunităților minorităților sexuale din Germania au continuat să invoce în continuare frică față de o enigmatică „extremă dreapta”. Germania a fost una dintre destinațiile „favorite” ale migrației ilegale provenite din Africa, Asia și America de Sud, după ce ex-cancelarul Angela Merkel a instituit controversat ideologia „open borders” („frontiere deschise, n.n.”) și a sprijinit după 2015 sosirea  în UE a milioane de persoane neidentificate, dinspre țări cu grupuri active teroriste, jihadiste, marxiste sau de crimă organizată extinsă, ori unde sunt persecutați creștinii, femeile și minoritățile sexuale. Multe dintre statele „progresiste” din Vest (precum Spania, Suedia, Franța, Olanda s.a.) au adoptat, de asemenea, decizia Germaniei, admițând primirea unui număr imens de migranți ilegali. Criticii fenomenului au reiterat permanent faptul că migrația ilegală discriminează migrația legală (a celor care aplică pentru sosirea în Uniunea Europeană, respectând legislația internă a statului-gazdă, respectiv a Uniunii) și îmbogățește filierele transfrontaliere ale traficanților de carne vie.

@După negocieri prelungite, intermediate de Pakistan și Qatar, și după unele acalmii în desfășurarea operațiunilor militare, Iran și Statele Unite au continuat ostilitățile și disputa pentru „Canalul Energiei”, strâmtoarea Hormuz. Statul Shia Iran a continuat în paralel să bombardeze state arabe Sunni (Iraq, Arabia Saudită, Iordania), anunțând separat debutul unor negocieri de „clarificare” cu vecinul Oman și respingând ideea continuării tratativelor cu Statele Unite: Iran este îngrijorat fiindcă, în pofida faptului că a anunțat repetat că deține controlul total în Hormuz, Oman a continuat să permită unor nave să traverseze Strâmtoarea prin apele teritoriale proprii.  La rândul sau, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a ordonat o oprire temporară a bombardării Iranului, după ce mai multe obiective economice și militare iraniene au fost distruse și după ce a fost consolidată blocada  porturilor Republicii islamice: Axios notează că un alt motiv ar suspendării focului ar fi faptul că Oman a cerut Iranului să deschidă strâmtoarea total. La rândul său, Trump a motivat propriul ordin prin necesitatea de a oferi „spațiu” negocierilor.  Pe 28 fev. 2026, o coaliție Statele Unite-Israel, a atacat statul Iran: strâmtoarea Hormuz facilitează transmiterea pe apă către clienți din Asia sau Europa a aproape o treime din necesarul global de gaz și petrol extras în statele din zonă.