09/2026 – TRAIAN HORIA
@Presa britanică relatează că alte două localități iau în considerare organizarea de voturi populare pentru independența față de Regat. Referendumul este de valoare simbolică și dorește să atragă atenția guvernului asupra faptului că localnicii se opun migrației ilegale în țară, respectiv în zona limitrofă a localității lor. Reamintim că în sept. 2026, satul Piddington (Oxfordshire) a votat favorabil (285 de voturi „pentru” și 26 „împotrivă”) pentru secesiunea de Marea Britanie: nouă denumire a satului este Principatul de Piddington. Guvernul își va continua, însă, planul de cazare a cca 1300 de migranți ilegali într-o cazarmă militară din apropiere. De asemenea, locuitorii din Crowborough (Sussex) planifică să urmeze exemplul celor din Piddington, în timp ce consiliul parohial din Barnham ( Suffolk) a anunțat că „selectează propuneri” pentru un Referendum local cu cei 600 de locuitori ai săi. În ambele localități, Londra vrea să trimită migranți ilegali, care au traversat Canalul dinspre Franța. Atmosfera este tensionată, iar la Crowborough, un grup local numit Shield a intentat acțiuni în justiție împotriva Ministerului de Interne , susținând că acesta a acționat ilegal atunci când a decis să folosească fosta tabără de antrenament din apropierea orașului pentru a găzdui până la 540 de solicitanți de azil. Locuitorii sunt îngrijorați în contextul în care- oficial sau pe social-media, au fost raportate cazuri de agresiuni sexuale sau alte infracțiuni, care au implicat azilanți. Protestele anti-migrație s-au înmulțit în Regat după ce s-a văzut că Acordul cu Franța de returnare („one în-one out”) nu a dat rezultate scontate, iar sosirile de bărci mici („dinghies”) au continuat, chiar dacă într-un număr mai mic. Acordul între țări va expira în octombrie a.c. și este neclar dacă Paris va acceptă prelungirea sa.
@ Președintele Chinei, Xi Jinping, a sosit în SUA, într-o vizită de două zile, considerată crucială pentru detensionarea relațiilor dintre cele două țări. Importanța întâlnirii a fost subliniată de faptul că, împotriva protocolului obișnuit, președintele nord-american Donald Trump a ales să-l întâmpine pe Xi la aeroport, unde a fost organizată și o ceremonie ad-hoc de primire. Discuțiile vor avea loc într-un moment în care războiul economic al sancțiunilor și tarifelor reciproce a încleștat cele două țări, iar China a fost nevoită să iasă din starea să aproape tradițională, de spectator „pe margine”. China a fost un critic permanent al politicilor americane din Ucraina, Iran și Taiwan, și are interese în deblocarea fluxurilor de petrol și gaz dinspre Strâmtoarea Ormuz și Golf spre Asia și Europa. Xi Jinping a menținut o relație cordială cu Moscova și a supervizat tranzacții economice pentru importuri masive de petrol și gaz dinspre Federația Rusă, dar interese economice superioare i-au impus să protejeze relațiile cu Statele Unite.
@ Donald Trump a respins propunerea Iranului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de o săptămână, dacă SUA ar îndeplini anumite condiții, a anunțat PA Media. Aceeași sursă menționează că Teheranul propusese redeschiderea strâmtorii și reluarea discuțiilor privind programul său nuclear în decurs de șapte zile, cu condiția ca SUA să ridice blocada navală asupra porturilor iraniene, să renunțe la sancțiunile privind vânzările de petrol iranian și să respecte o încetare a focului care să includă și Libanul. Răspunsul negativ al lui Trump descrie situația reală din Golf ca fiind una critică pentru Iran: statul persan nu mai controlează Strâmtoarea Ormuz, are exporturile de petrol și porturile blocate, capacități importante din programul nuclear au fost distruse de americani, iar capacitatea operațională a Armatei, în special a apărării antiaeriene și a lansatoarelor de rachete a fost redusă drastic de loviturile succesive ale aviației SUA. În Europa, prețurile la combustibili au continuat să urce provocând sporadic proteste anti-guvernamentale, iar Trump a anunțat că va cere Uniunii Europene compensații bănești pentru cheltuielile americane ocazionate de deblocarea strâmtorii Ormuz. Reamintim că UE a refuzat să se alăture unor inițiative americane de „eliberare în Coaliție” a arterei maritime Ormuz, preferând varianta mai comodă, a implicării post-conflict.
@Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat în cadrul unui fulminant discurs la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2026, că „ordinea internațională s-a prăbușit” și a acuzat țările occidentale de „standarde duble”, făcând referiri și la bombardarea din trecut a Serbiei de către NATO. Liderul sârb a menționat că țara sa, care candidează pentru aderarea la Uniunea Europeană, va continuă să își apere integritatea teritorială, dar și principiile din Carta ONU: nedeclarat, Vučić s-a referit la faptul că Vestul a intervenit în sprijinul apărării integrității teritoriale a Ucrainei, după ce, în trecut, aceleași state făcuseră presiuni pentru crearea statului artificial Kosovo pe vatra istorică a Serbiei. În 2008, milițiile albaneze au declarat unilateral independența Kosovo după războaiele din anii ’90, care au urmat dezmembrării Iugoslaviei. În Constituția Serbiei, Kosovo este o Regiune Autonomă numită Kosovo i Metohija, iar Belgrad o consideră parte a teritoriului național. Sub protecție internațională, însă, kosovarii au fundamentat entitatea administrativă ca structura statală, cu poliție, grăniceri, politici externe și sisteme proprii de eliberare a pașapoartelor sau înmatriculării de mașini. Potrivit site-ului vreme.com, Vučić a subliniat că Serbia trebuie să rămână un stat liber, independent și să își urmărească propriile interese. În 1999, din luna martie până în iunie, avioane NATO care au survolat România, au bombardat obiective militare și civile sârbești, obligând armata Iugoslavă să se retragă din Kosovo și ușurând instaurarea unei Misiuni ONU de administrare a Kosovo: aceste desfășurări au permis rebelilor albanezi să își obțină independența deplină față de Belgrad.
@ Agenția RADOR a anunțat că partidele PSD și AUR critică deja programul de guvernare al Cabinetului Mureșan, după prezentarea publică a acestuia. Pe 26 sept. a.c., premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus la parlament programul de guvernare și lista guvernului propus, validate de cele trei partide care susțin executivul cu voturi și miniștri – PNL, USR și UDMR. Observatorii au remarcat că ar fi vorba practic de un alt „ guvern Bolojan”, cu 10 miniștri din vechiul Executiv, prezenți în lista lui Mureșan. La modul general, Siegfried Mureșan susține că nu sunt prevăzute creșteri de taxe și impozite și că își propune „reformarea” statului, atât a administrației centrale, cât și a celei locale, precum și comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse. De partea cealaltă, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete acuză Cabinetul Mureșan că „la capitolul sănătate se pune accent pe reducerea cheltuielilor, dar lipsesc soluții concrete pentru pacienți și personalul medical”, iar Natalia Intotero, fost ministru al Tineretului și Culturii, spune că nu există „măsuri concrete de sprijin pentru familii și tineri”: pentru educație se promite un buget de 6%, dar fără un calendar clar de alocare. De asemenea, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a postat un video în care întreabă locuitorii din Botoșani dacă doresc ca el să voteze acest guvern, iar oamenii i-au răspuns masiv că „nu doresc un al doilea executiv Bolojan”. Într-un comunicat, AUR consideră că problema centrală a programului Mureșan rămâne disproporția dintre numărul mare de măsuri anunțate și capacitatea „în detaliu” de aplicare și urmărire a lor: practic, Alianța AUR se arată sceptică referitor la capacitatea de urmărire a celor 372 de măsuri propuse de Executiv.
