CINCI ȘTIRI

11/2026 – TRAIAN HORIA

abu dhabi
Imagine: Instagram

@Oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit marți la Abu Dhabi pentru primele lor discuții de pace de după luna februarie, în timp ce trimișii președintelui american Donald Trump au inițiat un nou demers pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Potrivit Tass, prima zi de discuții a durat aprox. 5 ore, iar contactele vor continua pe 11 noiembrie a.c. Delegația rusă este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, iar delegația ucraineană – de șeful Serviciului de Informații Externe, Rustem Umerov. Au mai fost prezenți negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, precum și ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, Abdullah bin Zayed Al Nahyan. Nu au participat reprezentanți europeni, deși UE s-a manifestat ca unul dintre principalii finanțatori ai Ucrainei. Potrivit unor surse Tass, Rusia vede soluționarea conflictului ucrainean ca pe o chestiune de o importanță critică, dar care reprezintă doar un punct în cadrul unei discuții mai ample, despre crearea unei arhitecturi de securitate cuprinzătoare și indivizibile pe întregul continent. Pe de altă parte, intermediarii americani au ca urgență stingerea conflictului militar: potrivit revistei Axios, care citează un oficial din administrația americană, negociatorii Witkoff și Kushner doresc să folosească discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi pentru a contura soluții în vederea reglementării conflictului din Ucraina. În pregătirea negocierii, americanii au purtat discuții telefonice zilnice cu oficiali ruși și ucraineni și urmează ca ulterior convorbirilor din emiratele Arabe Unite, echipele celor doi să se deplaseze în Rusia și Ucraina. Rusia s-a manifestat ostilă unei eventuale implicări a UE în negocieri: „Reprezentanții europeni care au decis să vină la Abu Dhabi pot foarte bine să rămână în hotelurile lor”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus citat de postul Vesti că”nimeni nu înțelege, de fapt, ce vor face europenii la Abu Dhabi sau de ce au zburat acolo, întrucât formatul trilateral al discuțiilor nu permite participarea altor părți în afară de reprezentanții Rusiei, Ucrainei și SUA”.

@Președintele american Donald Trump, citat de South China Morning Post a anunțat că se așteaptă să aibă o întâlnire trilaterală cu președintele chinez XI Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin pe marja summitului APEC (18-19 nov.) din Shenzhen (China). Întâlnirea ar urma să fie fixată în săptămâna 16-23  nov. a.c. Potrivit Ukrinform, discuțiile se vor concentra pe eforturile de a opri războiul din Iran, denuclearizare și controlul armelor nucleare, precum și situația legată de conflictul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe a declarat că Beijingul este în comunicare cu părțile relevante în legătură cu o astfel de întâlnire. CNBC a anunțat că pe 9 octombrie, Vladimir Putin ar fi propus telefonic lui Trump o astfel de întâlnire. APEC (acronim pentru Asia-Pacific Economic Cooperation) este un forum economic internațional fondat în 1989, cu scopul de a sprijini creșterea economică durabilă precum și integrarea regională în zona Oceanului Pacific. APEC are 21 de membri (precum SUA, China, Japonia, Rusia, Canada, Australia, Coreea de Sud și altele), reprezentând aproximativ 60% din economia mondială și circa 40% din populația globului.

@Națiunile Unite se află sub asediu după ce un „raportor special” numit Francesca Albanese (Italia), acuzată frecvent ca „idiot util al Noului marxism”, a făcut declarații delirante la adresa Israelului, fără să aibă probe la dispoziție, documentate de ea sau din surse independente. Deși s-a cerut repetat în trecut renunțarea la „serviciile” extremistei de stânga Albanese, conducerea decrepitei ONU a ignorat permanent acest lucru, fapt de sugerează nu doar haosul funcțional al organizației, dar și o solidarizare cu personajul. Ea a afirmat în Irlanda că „Israelul a ucis întotdeauna copii; [a recurs la] execuții extrajudiciare, detenții arbitrare, utilizarea torturii și chiar violuri”, respectiv că „(Israel, n.n.) distruge oamenii, pe cei vii și vă dați seama de acest lucru atunci când citiți mărturiile unor persoane care au fost torturate, care au fost violate – violate de câini dresați în țări europene”. Sunt afirmațiile unui oficial al ONU, care poate să se plimbe pe la conferințe și să spună orice fără să i se ceară o probă de testare a sănătății mentale sau cel puțin una care să-i sprijine afirmațiile. Un grup care reprezintă evreii irlandezi și Ministerul de Externe al Israelului au condamnat, în mod separat, pe Francesca Albanese – raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene – din cauza declarațiilor incendiare pe care aceasta le-a făcut săptămâna aceasta în parlamentul Irlandei. Potrivit JPost, Albanese are un istoric de antisemitism și face frecvent comentarii extremiste la adresa Israelului. În trecut, ea a scris ca reacție la o opinie a președintelui francez Emmanuel Macron, că „victimele atacului din 7 oct. 2023 nu au fost ucise din cauza iudaismului lor, ci ca răspuns la opresiunea Israelului” (!!!, n.n.). Sancționată de Statele Unite, Albanese este în prezent chemată în sala de judecată de o Coaliție creștină, după ce a afirmat că grupuri creștine ar fi finanțat „genocidul” din Fâșia Gaza. Coaliția a publicat un raport de acuzare potrivit căruia reprezentantul ONU este „angajat într-o „campanie rău intenționată și falsă, acuzând organizațiile caritabile de crime de război și alte acte odioase”. Un proces a fost intentat împotriva Raportorului Albanese, pentru defăimare, calomnie comercială și interferență delictuală în numele Prietenilor Creștini ai Comunităților Israeliene (CFOIC), respectiv al ONG-ului Creștini pentru Israel SUA. Raportul Albanese, „De la economia ocupației la economia genocidului”, a inclus delirant organizații caritabile într-o listă de „facilitatori”, susținând totodată că donațiile lor au finanțat proiecte „care sprijină coloniile, inclusiv unele care antrenează coloniști extremiști”. Ușurința și superficialitatea cu care italianca tratează subiecte care au nevoie de seriozitate, aruncă întreagă organizație ONU în ridicol și ridică întrebări referitoare la utilitatea sa din 2025, după ce a fost împănată cu ideologi și activiști ai „progresismului”.  

 @Atacatorul de la Cracovia, care pe 7 noiembrie a.c. a împușcat mortal șase oameni și a rănit 15 într-o piață centrală, a decedat la spital. El fusese împușcat de cinci ori de la mică distanță, de un polițist care fusese rănit în schimbul de focuri. Inițial, guvernul Tusk a șters conturile Facebook ale lui Michal Oksinski (24) imediat după atac și a promovat o dezinformare, încercând să îl prezinte pe terorist ca „ultra-naționalist influențat de extrema dreaptă” (!!!). După ce au fost publicate imagini ale lui Oksinski cu steagul minorităților sexuale LGBT, legate de Ucraina sau care sugerau inclusiv legături cu grupul de extremă stângă Antifa, Tusk a dat înapoi. Individul este din orașul Ostrowiec Świętokrzyski și este suspectat că și-a împușcat mortal părinții și sora înainte de a călători spre Cracovia. Atentatul terorist a fost organizat într-un context politic extrem de tensionat, în care Donald Tusk a încercat să își subordoneze Tribunalul Constituțional printr-o “operațiune de noapte” folosindu-se de judecători activiști loiali și de forțe masive de poliție: ulterior, Președinția i-a acordat un termen pentru a  retrage ofițerii trimiși în curtea instituției și pentru suspendarea presiunilor exercitate asupra Curții constituționale. Atacul din Cracovia are o amprentă de grup terorist prin maniera în care a fost planificat și care a mai fost întâlnită la incidente majore. În 2024, premierul slovac Robert Fico a fost împușcat de un extremist Antifa, care era și un suporter al războiului din Ucraina. Faima Poloniei, de țară a păcii sociale, fără dezordini, fără migrație ilegală și cu toleranță zero la grupuri extremiste, este afectată serios și foarte probabil, scopul teroristului și al unor eventuali “mentori” pe care i-a avut, a fost să distrugă tocmai aceast prestigiu. 

@Liderii Slovaciei, Cehiei, Ungariei și Bulgariei sunt nemulțumiți de viziunea germană asupra bugetului UE și au respins un ultimatum al cancelarului german Friedrich Merz, care condiționase aprobarea următorului buget pe termen lung al UE de acordarea unui nou sprijin financiar pentru Ucraina. Premierul slovac Robert Fico a caracterizat solicitarea germană drept un „caz clasic de șantaj” și a amenințat că își va exercita dreptul de veto: „Ceea ce face cancelarul federal este un caz clasic de șantaj, iar eu îl resping. Suntem o țară suverană. Suntem Republica Slovacă. Avem propriile noastre puncte de vedere”, a spus Fico. La rândul său, liderul maghiar Peter Magyar a subliniat clar că se opune condiționării bugetului UE de acordarea de ajutoare Ucrainei, argumentând că cele două chestiuni sunt, prin natura lor, distincte. Magyar, care a purtat convorbiri cu Merz, a explicat că Ungaria nu își poate asuma noi datorii la nivel european, având în vedere eforturile sale actuale de a ține sub control un deficit public în continuă creștere. „Din acest punct de vedere, propunerea este, evident, inacceptabilă pentru noi, din motive de politică internă; cu toate acestea, vom purta discuții la Berlin, Dublin și Bruxelles. Vom găsi o soluție pentru bugetul UE, sunt convins de acest lucru”, a precizat el. Aflat la Varna, premierul bulgar Rumen Radev a invocat, la rândul său, nivelul ridicat al deficitului în țara sa pentru a solicita scutirea țării sale de participarea la viitoare linii de credit destinate Ucrainei. Radev a dat asigurări că Bulgaria va continua să ofere sprijin prin alte mijloace, cum ar fi fluxurile de energie. În același context, premierul ceh Andrej Babiš, care a fost primit de Figo, a comentat ironic că Merz „probabil nu realizează” faptul că bugetul propus al UE alocă deja 100 de miliarde de euro pentru Ucraina. Bruxelles-ul a promis să acopere două treimi (cca 45 mld euro) din deficitul existent de 70 de miliarde de euro al Ucrainei, printr-un instrument care urmează să fie propus și discutat. Noua finanțare sprijinită de UE și Merz s-ar adăuga unui împrumut de sprijin existent, în valoare de 90 de miliarde de euro, de la care Slovacia, Republica Cehă și Ungaria au obținut deja scutiri. Izolată pe harta discuțiilor, România nu are încă o opțiune clară, iar unii observatori malițioși sugerează că, pentru a afla propria poziționare, la București sunt așteaptate opiniile Franței și ale creditorilor internaționali.

Mulțumim pentru opinia dv.!