09/2026 -TRAIAN HORIA
@Cursurile valutare la București au explodat către un maxim istoric, iar un euro a ajuns să coste peste 5,3 lei, ajungând la mai mult de 5,4 lei la unele case de schimb. Analiștii consultați de SJA susțin că acest moment are legătură cu solicitarea Statelor Unite făcută Europei, de a scoate pe piață cantități de combustibili rafinați din rezervele strategice, pentru a „calma” piața și a stabiliza prețurile: SUA au făcut această cerere după ce au prelungit „asediul” porturilor iraniene și blocada strâmtorii Hormuz, fapt ce a suprimat transporturile dinspre Golf către clienți. În România, pe aceste lipsuri, benzina și motorina au depășit deja 10 lei pentru un litru, iar întreprinderea cerută de americani este riscantă pentru București, care nu are un lanț de aprovizionare sigur, nu are alternative, are datorii imense, are una dintre cele mai mari inflații regionale, nu are exporturi și are una dintre cele mai slabe monede din spațiul european. De la începutul anului 2026, dolarul american s-a apreciat cu 10% față de leu: această înseamnă că o masă mare de bani a părăsit România, prin tranzacții de amploare derulate încă din anii trecuți: mai ales în contextul în care americanii au trimis arme în Ucraina, iar statele UE le-au plătit și au expediat armamentul prin România.
@O tânără din București a fost agresată și lovită de un livrator african originar din Gambia, care se afla în timpul serviciului. Străinul ar fi atins-o sexual pe fată, iar această a încercat să se apere. Poliția a intervenit și l-a arestat pe atacator. Global, numărul atacurilor sexuale din Europa, începând cu Spania, Germania și Marea Britanie și continuând cu Polonia sau România a început să crească odată cu intensificarea tolerată de UE a migrației ilegale dar și a deportărilor. Lamentabil, posturi publice din România, precum TVR sau Agerpres, nu au preluat știrea de la București, pe posibile reflexe de „corectitudine politică”. Nu este primul caz ignorat. În sept. 2025, Agerpres transmisese unei solicitări publice de informații, că nu a preluat cazul unui nigerian care violase și maltratase o prostituată româncă din București fiindcă era „redactorul în concediu”. (!!!, n.n.)
@Statele Unite au cerut aliaților europeni să contribuie la scăderea prețurilor globale la motorină prin eliberarea „imediată” a unor procente din rezervele strategice, statele membre UE urmând să discute urgent despre această criză. „Partenerii noștri europeni ar trebui să accelereze îndeplinirea angajamentelor existente și să pună imediat la dispoziție stocuri suplimentare pentru a contracara perturbările actuale”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, într-o postare pe rețelele de socializare. Statele membre UE se vor întâlni cu Comisia Europeană pentru a discuta despre un răspuns coordonat la creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibili în contextul războiului din Iran. Costurile ridicate ale energiei reprezintă o temă de reflecție importantă pentru Donald Trump și Partidul Republican, în perspectiva alegerilor programate în noiembrie a.c.. Trump a anunțat că mai multe state UE au deblocat deja din rezervele lor și că Statele Unite va pune de asemenea pe piață, o cantitate „modestă” de combustibili din rezerve. De asemenea, Washington DC evaluează o stopare a exporturilor de motorină, fapt care ar lovi sever economiile Europei. Reamintim că anterior, Donald Trump a anunțat că va cere Comisiei Europene să plătească o parte din cheltuielile SUA, acumulate prin blocarea porturilor iraniene și a strâmtorii Hormuz: la vremea respectivă, statele UE, în frunte cu Franța și Germania, au refuzat să sprijine militar SUA, insistând că preferă să „intervină” după încheierea conflictului.
@ Cinci țări din Uniunea Europeană avansează cu planurile de a începe din 2027 deportarea solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse, către țări terțe din afara blocului comunitar – posibil în Africa – după ce UE a aprobat, săptămâna această, noi norme care deschid calea pentru această practică. Grecia, Germania, Austria, Danemarca și Olanda au convenit asupra unui cadru comun pentru înființarea unor „centre de returnare” în afara UE, unde ar putea fi transferate persoanele care și-au epuizat căile legale de a rămâne în Europa, în cazul în care nu pot fi trimise înapoi în țările lor de origine. „Ne îndreptăm în direcția corectă”, a spus ministrul danez de Interne, Morten Bødskov, citat de AFP. Cele 5 guverne cred că vor fi pregătite să transfere migranți ilegali „ către o țară parteneră din afară UE în cursul anului 2027”. Italia a deschis un astfel de Centru în Albania, iar Marea Britanie plătise în statul african Rwanda un proiect de cazare a mii de azilanți neacceptați în Regat: tratatul a fost închis de guvernarea Laburistă, aflată în prezent la putere. Ambele inițiative au fost contestate constant în Curți judecătorești de ONG-uri de stânga- extremă stânga, finanțate din surse incert- externe, care au plătit avocați pentru migranții cu aplicații respinse.
@ Până la 500 de școli din Franța vor fi închise parțial sau total luni, 05 octombrie 2026, a anunțat ministrul francez al Educației, Édouard Geffray, care a invocat protestelor elevilor și studenților aflate în desfășurare. BBC vorbește despre proteste „ale Educației” deși au fost jefuite magazine, incendiate școli, mașini și autopeciale de pompieri, au fost bătuți profesori și polițiști. BBC relatează că în urmă confruntărilor din ultimele zile dintre forțele de ordine și elevii care protestează, 24 de școli au fost „incendiate sau devastate”, 735 din cele 3.700 de școli din Franța au fost afectate „într-un fel sau altul” de protestele violente, iar 78 de membri ai personalului din învățământ au fost răniți. „Există activiști – în special din zona de extremă stângă – care s-au infiltrat în mișcarea elevilor de liceu, au deturnat-o de la elevi și au recurs la o violență extremă”, a spus Geffray. Izbucnite la câteva școli din Paris la sfârșitul lunii septembrie a.c., protestele elevilor și studenților s-au extins rapid către Montpellier, Nantes și Marsilia și au atras mai mult de 10 campusuri universitare. Cel puțin 5000 de elevi și studenți au fost arestați în cele aproximativ două săptămâni de ciocniri cu poliția, iar manifestanților li s-au alăturat un număr semnificativ de membri ai migrației ilegale din Africa și Asia. Potrivit unor surse publice, un grup de extremă stânga („La france Insoumise”) fondat în 2016 de Jean-Luc Mélenchon, care este aliat politic al lui Emmanuel Macron, a organizat extinderea dezordinilor în jurul Parisului. Oficial, elevii au acuzat lipsa cadrelor didactice, supraaglomerarea claselor și starea precară a clădirilor școlare.
