06/2026 – MAGDA MUNTEAN

Invitați de prietenii noștri Ovidiu și Camelia Iosin, care poartă cu mândrie costumele populare vechi de peste 100 de ani la majoritatea manifestărilor culturale din zona județului Alba, am fost martori la o sărbătoare de culori, de ritm, la o celebrare a cuvintelor scrise cu măiestrie.

Casa studenților din Cluj a găzduit de Sânziene, un eveniment important pentru păstrarea și promovarea identității naționale românești. Tineri și vârstnici, veniți din mai multe zone ale țării, dar mai ales din Bistrița, îmbrăcați în costume populare s-au adunat să celebreze ia, să facă parte din povestea ei, dar mai ales să afle drumul parcurs de Virginia Linul descris cu sensibilitate de Camelia Sîncrăian Pop în cartea sa „Din inima satului, pe scena lumii”. Două persoane care nu doar iubesc tradiția, locurile și oamenii ci își dedică mare parte din timp promovării culturii românești.

Dacă dorim să obținem informații despre Virginia Linul, aflăm că ea este inițiatoarea legii care a instituit Ziua Națională a Portului Tradițional și organizatoare a două manifestări care au intrat în Guinness World Records – cel mai mare număr de persoane (9.643) îmbrăcate în costum popular și cel mai mare număr de persoane (9.506) prinse în joc tradițional (Roata de la Runcu Salvei), evenimente care s-au desfășurat în orașul Năsăud. Sigur că sunt realizări care impresionează, dar dincolo de acestea, impresionează pașii făcuți pe drumul recunoașterii, strădania cu care a scos ia românească din lada de zestre ca să o arate lumii și a dus-o până în Franța, apoi în alte țări, așa cum romanii au scos-o din Dacia și au imortalizat-o pe Columna lui Traian.

Impresionant este și muzeul costumului popular , construit în curtea casei părintești din Salva, în care a adunat piese vechi (secolele XIX – XX) din mai multe zone ale țării. Impresionant este și atelierul în care creează linii moderne. Din dorința de a transmite tinerilor dragostea pentru portul popular a transformat vechiul în nou realizând modele de vestimentație care poartă amprenta tradiționalului. De altfel, pe scena Casei Studenților din Cluj, am văzut și o prezentarea de modă, realizată de fiica ei, Maria, o admirabilă colecție plină de culoare.

Impresionant a fost și spectacolul de după evenimentul de lansare a cărții susținut  de Anuța Motofelea, Diana Tănasă – DoReMi ART School, Ansamblul Folcloric „Junii Cetății” Rupea și Ansamblul Folcloric Studențesc „Mărțișorul” Cluj-Napoca. Dar mai impresionant decât toate, au fost mâinile mamei odihnindu-se în poală, mâini care cu măiestrie au realizat de-a lungul timpului capodopere vestimentare și de la care Virginia a învățat arta de a coase. Prinvindu-le, am realizat că felul în care erau așezate, este o postură la fel de autentică ca ia românească.

Sigur că personalitatea serii a fost Virginia Linul, amfitrioana care ne-a primit cu pâine și sare dar în centrul atenției a fost și autoarea cărții, Camelia Sîncrăian Pop cea care într-un alt volum ne-a prezentat o Transilvanie diferită, una „tainică şi vie”, autentică, reală, descrisă în călătoriile în care nu a căutat doar să afle despre oameni și locuri ci și despre lumea ei interioară. Modestă, elegantă și amabilă, ne-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze și cu  căldura omului care își dorește ca „raiul lui să întâlnească raiul celorlalți.

Plecată din Sângeorz-Băi, trecând prin Bistrița (unde a terminat liceu) a ajuns în Cluj unde astăzi predă engleza în învățământul preuniversitar. De acolo, din Cluj promovează frumosul, tradiția, implicându-se în proiecte culturale și educaționale dedicate patrimoniului românesc. Activitatea sa îmbină sensibilitatea sufletului cu interesul pentru tradițiile autentice ale satului. Dorința ei a fost să devină o „troiță, sau o cruce, sau o biserică, așezată undeva la o răscruce de drumuri, pentru a face diferența, pentru a însemna ceva pentru ceilalți”.  Și iată că după „Transilvania tainică și vie” cu acest al doilea volum „Din inima satului, pe scena lumii” își împlinește visul pentru că ea chiar face diferența transmițând lumii un mesaj important, un îndemn: acela de a ne iubi cultura, tradițiile și de a ne respecta valorile.

Mi-aș dori să particip la cât mai multe astfel de evenimente în care să văd săli pline de români îmbrăcați în costume populare, semn că știm cine suntem și care este patrimoniul nostru identitar.