07/2026 – MAGDA MUNTEAN
În ultimul timp, tot mai multe drone au intrat în spațiul nostru aerian ceea ce a condus la o stare generală de teamă și la întrebarea care stă pe buzele tuturor: se vrea intrarea României în război? Și dacă da, cine și de ce ar dori asta? Bineînțeles că teorii există în spațiul public, dar este bine să fim precauți în astfel de situații cu astfel de presupuneri. Cert este că, după cum afirma și Șeful Statului Major al Armatei Române, atacurile rusești asupra regiunii din jurul portului ucrainean Odessa s-au intensificat afectând rutele energetice și comerciale din Marea Neagră. Din acest motiv, probabil că pătrunderile în spațiul nostru aerian au fost mai dese. Iată ordinea cronologică a acestora:
29 mai 2026 – Galați: dronă care a lovit un bloc;
5 iunie 2026 – Constanța: dronă navală ucraineană care a traversat portul și s-a autodetonat după câteva ore;
29–30 iunie 2026 – Tulcea: a fost găsită o dronă cu încărcătură explozivă. MApN a detonat încărcătura pe 30 iunie;
24 iulie 2026 – sudul județului Buzău: dronă intrată dinspre Marea Neagră urmând un traseu de 80 de minute, doborâtă de un F-16;
25 iulie 2026 – Delta Dunării, lângă Sfântu Gheorghe: a doua dronă interceptată și distrusă de un F-16;
20–21 iulie 2026 – Zona Economica Exclusiva a României din Marea Neagra:
nava Gas Lisbon a fost lovită. Oficial, posibilă dronă maritimă. Anumite surse susțin ca au fost trei drone!!!
23–24 iulie 2026 – Zona Economica Exclusiva a României din Marea Neagră: nava Christiana B a raportat avarie, posibil provocată de o dronă maritimă sau mina;
24–25 iulie 2026 – Zona Economică Exclusivă din Marea Neagră: navă sub pavilion Liberia, avarie cu suspiciune de impact cu o dronă maritimă;
26 iulie: Tulcea, alerta risc cadere de fragmente de drone din spatiul aerian.
În urma acestor incidente repetate, președintele României a declarat: „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene”. „Asemenea acțiuni sunt inacceptabile și le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a spus el. Inițial, Moscova nu a făcut niciun comentariu public imediat cu privire la incidente.
Apoi, duminică 26 iulie, Oana Țoiu, a anunțat public, convocarea ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev. Acesta s-a prezentat luni 27 iulie la sediul MAE, unde nu a fost primit de ministru ci de un director din minister, ceea ce reprezintă un gest clar de dezaprobare a ceea ce s-a întâmplat. În răspuns, Biroul de Presă al Ambasadei a publicat următorul comunicat:
„Declarație pentru presă
La 27 iulie, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, a fost invitat la MAE al României, unde i-a fost prezentat un protest în legătură cu pretinsa încălcare a spațiului aerian național de către „vehicule aeriene fără pilot rusești” și i s-a comunicat decizia privind expulzarea unui angajat al Ambasadei.
Diplomatul a respins categoric acuzațiile nefondate la adresa Rusiei, subliniind că este vorba despre o nouă înscenare propagandistică menită să împiedice continuarea loviturilor asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Marea Neagră și de pe Dunăre, utilizată de NATO pentru livrarea de încărcături militare și armament.
Nu a fost prezentată nicio dovadă care să ateste apartenența dronelor la Rusia. La niciuna dintre întrebările privind parametrii tehnici de zbor nu a fost oferit vreun răspuns.
Ambasadorul a subliniat că Rusia nu a trimis niciodată și nu trimite vehicule aeriene fără pilot de luptă împotriva unor obiective aflate pe teritoriul României, iar toate speculațiile pe această temă, indiferent din partea cui provin, sunt complet lipsite de orice temei.
Atenția părții române a fost atrasă asupra faptului că sprijinirea, sub orice formă, a regimului terorist de la Kiev este „inadmisibilă și intolerabilă”, conduce la prelungirea conflictului și la noi pierderi de vieți omenești.
Șeful misiunii diplomatice a avertizat asupra pericolului unei escaladări suplimentare a confruntării cu Rusia și al tentativelor de acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române, care ar însemna implicarea directă a României în acțiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei.
Expulzarea neargumentată în niciun fel a angajatului Ambasadei Federației Ruse nu va rămâne fără răspuns.
Biroul de Presă al Ambasadei”
Pe de altă parte există voci care acuză Ministerul de Externe că nu a reacționat la fel în cazul exploziei dronei de la Constanța de proveniență ucraineană, care ar fi putut arunca în aer parte a orașului. La întrebarea adresată președintelui de o jurnalistă de la Gândul legat de discuțiile cu Zelenski și explicațiile cu privire la drona care s-a autodetonat, Nicușor Dan a răspuns că partea ucraineană a declarat „veți avea detaliile tehnice în câteva săptămâni”. Deocamdată, acestea nu au apărut.
Faptul că România are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina aduce riscuri de securitate mai mari decât pentru statele aflate departe de conflict dar asta nu înseamnă neapărat că am putea intra în război. Cele mai mari riscuri în momentul de față sunt incidentele militare neintenționate, ca cele de mai sus însă dacă acestea continuă și vor exista pagube materiale sau victime, cu siguranță ne putem aștepta la un răspuns mai ferm din partea statului român și la o escaladare a tensiunilor.
Deocamdată, nu putem decât să sperăm că nu vom ajunge la un conflict armat și că cei aflați în fruntea statului vor da dovadă de discernământ în orice situație.