10/2026 DAN ALBEGRU Peștera Polovragi Despre Peștera de la Polovragi supranumită și „Peștera lui Zamolxe” (Munții Căpățânii, jud. Gorj), se spune că este una dintre cele mai lungi din Europa: cercetările nu s-au terminat după cartografierea a 10 km de tunel stâncos. Numele cavernei ar proveni de la planta medicinală polovragă, folosită de vracii daci în antichitate. În interior, o piatră în formă de tron este denumită astăzi „Tronul lui Zamolxe”, iar un alt element straniu ca formă, sculptat de natură sau de mâna umană, este Cuptorul dacic, asemănător cuptoarelor rudimentare folosite la prelucrarea metalelor. Legenda susține că peștera leagă Gorj de Alba și aici s-ar fi refugiat zeul Zamolxe al dacilor, după căderea Regatului lui Decebal. De cealaltă parte, în județul Alba, peștera asociată de mitologie cu șederea zeului dac este Peștera Hudă lui Papară, aflată pe teritoriul localității Satul Sub Piatră, comună Sălciua, din Munții Trascăului (Munții Apuseni). La cca 20 km distanță se află Piatra Craivii, unde se crede…

08/2026 - MAGDA MUNTEAN Imagini: arhiva SJA O incursiune în trecut, în anul 1269 când a avut loc prima atestare documentară a cetății, printr-un act emis de regele Ștefan al V lea al Ungariei. Unele descoperiri arheologice precum blocurile de piatră în coadă de rândunică conduc istoricii către rămășițele unei fortificații dacice. Ridicată pe un deal vulcanic, la 378 de metri altitudine, Cetatea Devei a fost construită pentru a controla drumurile comerciale și a apăra regiunea împotriva invaziilor tătarilor. De-a lungul timpului a fost un martor tăcut al luptelor pentru dominația Transilvaniei, aparținând pe rând, voievozilor, principilor ardeleni și nobililor maghiari. În timpul domniei lui Ioan de Hunedoara, cetatea cuprindea un domeniu întins din care făceau parte 56 de sate și minele de aur din Munții Apuseni. Unul dintre motivele pentru extinderea domeniului probabil a fost și faptul că in timpul invaziei turce, a rămas singura cetate neocupată. În această cetate, a fost întemnițat pentru erezie, întemeietorul Bisericii Unitariene din Transilvania, predicatorul…

Cheile Râmețului: traseu, acces și obiective turistice 07/2026 MAGDA MUNTEAN În aceste zile toride, mulți dintre alba-iulieni, dar și rezidenți ai zonelor învecinate, s-au refugiat în munți. Cheile Râmețului au fost asaltate de iubitori ai drumețiilor montane din județul Alba, dar nu au lipsit turiștii sosiți din alte județe (Mureș, București, Hunedoara etc) sau turiștii străini din Ungaria și Germania.  Ce spun vizitatorii? Pe un teren abrupt, dar presărat de frumuseți ale naturii, grupuri de montaniarzi de toate vârstele au parcurs drumul dinspre mănăstire (unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania) spre satul Cheia, cu ariile protejate învecinate. “Prima dată, copilul nostru a parcurs Cheile anul trecut pe picioarele lui: avea 5 ani”, ne-a declarat Ioan Dudu Peșteran, aflat pe poteca marcată, alături de soția și fiul său. “Muntele este un prieten, iar răul Râmeț este o minunăție. În copilăria mea, râul era bogat în păstrăv-curcubeu. Știu că a fost repopulat de curând cu aceeași specie. Revenim mereu cu plăcere aici”. Vizitatorii zonei sunt…

07/2026 - ZIUA CULTURAL Un drum abrupt şi prăpăstios înconjoară muntele ca o moletieră pe ţurloiul de soldat: de la Bisoca- Buzău până la mânăstirea cu doi călugări, Găvanu, sunt vreo 15 kilometri de intoleranţă a naturii, de brazdă îngustă şi adâncă pe ogorul lui Dumnezeu, de scaldă în apa înălţimilor buzoiene. “Aici este sălaş bun pentru vipere!”, ne spune ghidul arătându-ne câteva vergi cafeniu- întunecate care se furişează printre pietrele fierbinţi, printre tufişurile de măceşe. De la crucea înfiptă chiar deasupra satului Coita mai sunt puţini kilometri către mânăstire, iar poteca este straşnic îngrădită: în dreapta este peretele perfect vertical al muntelui, în stânga este prăpastie. Sus este veşnica pomenire a paraclisului Naturii, jos este păcătoşenia acestor timpuri care au împuţinat pădurile şi darurile lui Cel-de-Sus. Pe lângă noi trece greu un car târât de două bivoliţe. Ţăranul tânăr care însoţeşte cortegiul sâsâie într-un fel ciudat pentru dobitoace, parcă le vorbeşte şi parcă le ceartă în acelaşi timp. Dăm bineţe şi întrebăm de mânăstire: “A, mânăstirea!”, se miră ţăranul…

07/2026 - MAGDA MUNTEAN Imagine: Ovidiu Iosin Menționat pentru prima dată în documente în anul 1816, „Târgul de fete de pe muntele Găina” este cea mai mare manifestare culturală în aer liber, un eveniment care din vremuri străvechi se sărbătorește în miezul verii, în apropiere de ziua de Sf. Ilie, într-o poiană de pe platoul muntos situat la 1.486 de metri altitudine. Încă din secolul al XIX -lea, moții, mocanii și zărăndenii din 80 de sate ale Apusenilor, urcau pe muntele Găina unde se ținea nedeia - o petrecere câmpenească tradițională de origine pastorală, organizată de obicei în zonele montane și rurale cu ocazia unui hram sau a unei sărbători religioase.  Prima descriere a Târgului de fete o face în anul 1860, învățătorul Ioanete în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Una dintre legendele care însoțește această manifestare spune că pe vremuri era o zâna fermecată care trăia în vârful muntelui şi care avea o găina care făcea zilnic ouă de aur.…

05/2026 / MAGDA MUNTEAN Plecând din Alba Iulia, drumul către Negrileasa, comuna Bucium nu mai este o provocare. Recent asfaltată, șoseaua șerpuiește prin satele moților, printre stâncile Cheilor Gălzii, și prin mijlocul peisajelor de poveste. În apropiere de satul Poeni, după ce treci de Mogoș, am văzut indicatorul către destinația noastră. Nu aveai cum să-l ratezi în aceste zile pentru că doi reprezentanți ai poliției dirijau mașinile care semnalizau stânga. De acolo, am mers în șir pe un drum îngust, când asfaltat, când pietruit , nu foarte greu de parcurs, până în valea destinată sărbătorii câmpenești. Acolo, alți reprezentanți ai poliției locale, indicau locurile de parcare astfel încât  să nu apară incidente. De altfel, toate colinele din jur erau pline de mașini. Aria protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), aflată în partea estică a Vârfului Vâlcoi (1.348 m), la o altitudine cuprinsă între 1.150 şi 1.250 metri, care se întinde pe o suprafață…

05/2026 - MAGDA MUNTEAN Până să am prima mașină, toate călătoriile le-am făcut cu trenul, nu pentru că era singurul mijloc de transport ci pentru că-mi plăcea. Ritmul monoton al roților, posibilitatea de a cunoaște mai mulți oameni, de a le afla poveștile, mă fascina. Era ca un exercițiu continuu de cunoaștere a psihologiei umane: fizionomii diferite, trăsături de caracter, atitudini, gesturi - toate erau pentru mine, descoperiri interesante. În una din aceste călătorii, spre Sibiu, a trebuit să schimb în Teiuș. Bineînțeles că tânără fiind nu am dat importanță la detalii arhitectonice dar mi s-a părut a fi o gară „aruncată” în mijlocul câmpului în care vântul sufla cu furie din toate direcțiile. De data aceasta însă, cum trenul a avut o întârziere semnificativă, am avut timp să mă plimb, să privesc cu atenție clădirea veche și să descopăr stilul romantic din perioada Belle Epoque. Nu mi-a fost greu să aflu că a fost inaugurată la 20 noiembrie 1871 odată cu…

05/2026 - MAGDA MUNTEAN Dacă despre Mănăstirea Râmeț am spus că e un colț de rai, despre cea de la Dumbrava spun că este chiar raiul; raiul florilor, al ornamentelor, al fântânilor artizanale, al copiilor și bătrânilor care-și găsesc acolo adăpost, al celor ca mine care -și caută încă drumul și așteaptă răspunsuri la întrebări nerostite. - La cinzeci de mănăstiri m-au dus copiii până acum și sunt fericită, maică, îmi spune o bătrână ce s-a așezat lângă mine pe banca din fața bisericii. O privesc și o întrebare se înșurubează cu durere în suflet: voi ajunge la vârsta la care copilul meu să mă ia cu el în călătorii? Mă rog pentru asta și pentru multe altele...Apoi, îmi doresc să aflu, să știu. Prin secolul al XVIII-lea, în Transilvania, Biserica ortodoxă română, neoficial recunoscută, s-a văzut nevoită să accepte unirea religioasă cu biserica Romei, semnată oficial în 1700, un act de supraviețuire în contextul marginalizării în comparație cu celelalte biserici. Această…

La aproximativ 40 de minute de mers cu mașina, trecând prin Galda, Teiuș și pe lângă grădina Magdalenei, apoi urcând pe drumuri șerpuite, se află colțul meu de Rai. Pe Valea Geoagiului, pe partea dreaptă cum urci către Cheile Râmețului din munții Trascăului, se află ”Catedrala munților Apuseni”, așa cum a fost denumită după renovarea din timpul episcopului Emilian Birdaș. Mănăstirea Râmeț, monument istoric, este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania, ale cărei ziduri interioare au fost pictate cu trei rânduri de fresce, ultima fiind realizată de Mihu de la Crișul Alb în 1377, element ce o face una dintre puținele biserici din piatră databilă din România. De-a lungul timpului, mănăstirea s-a aflat sub protecția lui Matei Corvin, Radu Vodă cel Mare precum și a lui Mihai Viteazu, care a și refăcut-o. Dar alături de cea veche, s-a construit o altă biserică, un contrast între vechi și nou, între ceea ce a fost și ceea ce este. Știu că…